Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Estera 8:10 - Biblia în versuri 2014

10 S-a scris și-apoi s-a întărit, Așa precum a poruncit Ahașveroș: cu-al său inel, A fost, atunci, înscrisu-acel Pecetluit. Apoi l-au dat Alergătorilor – de-ndat’ – Și-aceștia au pornit, călări, Spre toate cele patru zări Ale imperiului, purtați De cai și de catâri fătați De iepe. Astfel au aflat

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

10 El a scris în numele împăratului Ahașveroș, a sigilat scrisorile cu inelul împăratului și le-a trimis prin curieri călare pe armăsari crescuți în herghelia imperială.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

10 Mardoheu a scris în numele regelui Ahașveroș, apoi a sigilat cu inelul regelui și a trimis scrisorile prin curieri călare. Ei au folosit armăsari crescuți în herghelia imperială.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

10 Au scris în numele regelui Artaxérxe și au sigilat cu inelul regelui. Au trimis scrisorile prin alergătorii care călăreau pe cai, armăsari regali de rasă.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

10 Au scris în numele împăratului Ahașveroș și au pecetluit cu inelul împăratului. Au trimis scrisorile prin alergători călări pe cai și catâri născuți din iepe.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

10 Și Mardoheu a scris scrisori în numele împăratului Ahașveroș și a pecetluit cu inelul împăratului; și a trimis scrisori prin alergători călări, care călăreau pe cai iuți și pe cai de sânge ridicați în herghelii:

Onani mutuwo Koperani




Estera 8:10
13 Mawu Ofanana  

Apoi, niște scrisori a scris, Pe care-n urmă le-a trimis Bătrânilor ce locuiau La Izreel și cari erau Chiar în a lui Nabot cetate. Scrisorile acestea toate, În numele-mpăratului Scrise erau, de soața lui.


Și orz și paie, aduceau, Pentru că tot ei se-ngrijeau De-ai împăratului fugari Și-asemeni și de armăsari.


Alergători-au dus, astfel – În Iuda și în Israel – Scrisorile-mpăratului, Precum și-ale sfatului lui. În orice loc ei au sosit, În felu-acesta au vorbit: „Scrisori avem, de la-mpărat, Precum și de la al său sfat. Vă sfătuim dar, ca apoi, Să luați bine seama voi – Cari sunteți fii din Israel – Și să vă-ntoarceți la Acel Care fusese, tot mereu, Al lui Avram sfânt Dumnezeu, Al lui Isac și Iacov. Voi Întoarceți-vă înapoi, Pentru că doar în acest fel, La voi să se întoarcă El, Căci de-mpăratul cel pe care Asiria în frunte-l are, Doar voi scăpară-ți – negreșit – Și-o rămășiță v-ați vădit.


Scrieți dar, în folosul lor, Tot ce găsiți de cuviință. Să scrieți deci, după dorință, În numele-mpăratului Și-apoi luați inelul lui, Scrisoarea s-o pecetluiți. Cu-a mea pecete – precum știți – Scrisoarea voastră, niciodată Nu va putea fi desființată.”


Mai iuți ca un alergător, Gonesc acum zilele mele, Dar în nici una dintre ele, Eu, fericire, n-am văzut.


Pentru că el, putere, are. Cine-i va pune întrebare: „Ce faci?” Mai bine, porunca


Mulțime de cămile, iată, Te vor acoperi de-ndată. Și dromadere se adună, Din Madian, ca împreună Cu cele cari din Efa sânt, Să vină pe al tău pământ. Toți cei din Seba au să vie Aducând aur și tămâie, Vestind lauda Domnului.


Și îi vor strânge pe-ai voști’ frați Cari printre neamuri sunt aflați, Să îi aducă Domnului, Precum un dar, în cinstea Lui. Pe cai, pe dromaderi, pe cară, Pe tărgi și pe catâri, în țară, Îi vor aduce-n fața Lui, La sfântul munte-al Domnului Și la Ierusalim. Astfel, Ei au să șeadă lângă El. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit. Ei au să fie-aduși la fel Precum fiii lui Israel Aduc la Casa Domnului, – Spre slava și spre cinstea Lui – Daruri ce sunt pentru mâncare. Acestea sunt, de fiecare, Cu multă grijă, așezate Numai în vasele curate.


„Cum poți să zici: „Nu m-am spurcat Iar după Bali, nu am umblat!”? Privește-ți urma pașilor Pe drumurile văilor Și-n acest fel vei fi putut Să vezi ce rele ai făcut Tu, dromaderule, cel care Te areți iute de picioare Străbătând depărtările Și-ncrucișând cărările!


Iată, prin tine-am sfărâmat Și cal și călăreț, de-odat’.


„Iată, eu – Nebucadențar – Am hotărât ca să scriu iar, La toți cei care au să fie Pe-ntinsa mea împărăție, Indiferent de limba lor, De al lor neam sau de popor: Din parte-mi, celor ce ascultă A mea scrisoare, pace multă!


Tu, împărate, să-ntărești Oprirea și să iscălești Astă poruncă, de îndat’, Spre a nu fi nimic schimbat, Cum cere legea Mezilor Și-asemenea a Perșilor, Care, din clipa ce-a fost dată, Mereu, rămâne, neschimbată.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa