Estera 6:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ Iute, Haman atunci s-a dus Să îl îmbrace pe Iudeu. L-a așezat pe Mardoheu, Pe calul împăratului Și a strigat în fața lui, Când prin cetate, l-a purtat: „Iată, măritul împărat, În felul-acesta dovedește Că pe ăst om, mult îl cinstește!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹¹ Haman a luat mantia și calul, l-a îmbrăcat pe Mardoheu și l-a plimbat călare pe cal prin piața cetății, strigând înaintea lui: „Așa se va face omului pe care împăratul dorește să-l onoreze!“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ Haman a luat roba și calul; apoi l-a îmbrăcat pe Mardoheu cu ea și l-a plimbat călare pe cal prin zona din fața orașului, strigând înaintea lui: „Așa se procedează cu omul pe care regele dorește să îl onoreze!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ Amán a luat haina și calul, l-a îmbrăcat pe Mardohéu, l-a plimbat călare prin piața cetății și a strigat înaintea lui: „Așa i se face omului pe care regele are plăcerea să îl cinstească!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ Și Haman a luat haina și calul, a îmbrăcat pe Mardoheu, l-a plimbat călare pe cal prin locul deschis al cetății și a strigat înaintea lui: „Așa se face omului pe care vrea împăratul să-l cinstească!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹¹ Și Haman a luat veșmântul și calul și a îmbrăcat pe Mardoheu și l‐a dus călare pe ulițele cetății strigând înaintea lui: Așa se va face omului pe care îi place împăratului să‐l cinstească.

Estera 6:11 Mawu Ofanana

Esdra 6:13

Atunci, Tatnai – cari dregător Fusese peste-acel popor Cari dincolo de Râu a stat – Cu cel care era chemat Șetar-Boznai și cu acei Care în slujbă-au fost cu ei, Întocmai au îndeplinit Ceea ce Dariu-a poruncit.

Estera 6:10

Apoi, când vorba și-a sfârșit, Ahașveroș a poruncit: „Haman! Așa să faci, de-ndată. Ia-mi haina! Ea să-i fie dată, Acum – grabnic – lui Mardoheu! Urcă-l apoi, pe calul meu, Și fă exact precum ai spus!”

Estera 6:12

Când Mardoheu s-a înturnat Din nou, la poartă, la-mpărat, Haman, cu capu-acoperit, Plecă spre casa lui, grăbit.

Estera 8:15

Când Mardoheu, plin de sfială, Ieși din curțile domnești, Cu mândre haine-mpărătești Era gătit, de împărat. Haină albastră a purtat Și-o mantie de in subțire, În care-au fost țesute fire De purpură. Pe cap purtase Cununa ce o căpătase Spre cinstea sa, de la-mpărat, Făcută din aur curat. În Susa fost-a bucurie În acea zi și veselie.

Estera 9:3

Căci sprijiniți fuseră ei, De-ai oștilor conducători, De către marii dregători, De capii oricărui ținut, Fiindcă – frică – au avut De Mardoheu care-nălțat Era în casă la-mpărat.

Proverbe 27:18

Cine-ngrijește un smochin, Îi va mânca rodul, din plin. Cine, stăpânul, își păzește, A lui răsplată o primește.

Isaia 60:14

Picioarele. Fiii pe care Asupritorul tău îi are, Spre tine fi-vor îndreptați Și-n față îți vor sta plecați. Cei care te-au disprețuit Spre tine se vor fi grăbit. ‘Nainte-ți se vor aduna Și-n față-ți se vor închina. Vei fi, în gura orișicui, Drept o „Cetate-a Domnului”, „Sionul Sfântului pe care Neamul lui Israel Îl are”.

Luca 1:52

Iar pe cei tari i-a răsturnat, De la domnie, și-a-nălțat Pe cei care au fost smeriți.

Revelația 3:9

Iată, acuma, îți dau Eu, O parte dintre cei pe care, Satan, în sinagogă-i are, Care își spun că sunt Iudei, Dar mint, pentru că nu sunt. Ei, De-acuma, vor veni la tine, Ca la picioare-ți, să se-nchine, Și vor pricepe, negreșit, Ce mult, pe tine, te-am iubit.