Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Estera 5:1 - Biblia în versuri 2014

1 Trei zile au trecut îndată. Apoi Estera, îmbrăcată În haina sa împărătească, Merse în curtea cea domnească. Pe jilțul său de împărat, Ahașveroș sta așezat, Atunci când ea a îndrăznit

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

1 A treia zi, împărăteasa Estera s-a îmbrăcat cu hainele împărătești și a venit în curtea interioară a palatului împăratului, chiar în fața palatului împăratului. Împăratul ședea pe tronul său imperial, în palatul împărătesc, în fața intrării palatului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 A treia zi, Estera s-a îmbrăcat cu hainele ei de regină și a venit în curtea interioară a palatului regelui, chiar în fața palatului lui. Regele stătea pe tronul imperial, în palatul lui, cu fața spre intrarea palatului.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 A treia zi, Estéra s-a îmbrăcat cu [hainele] sale regale și a venit în curtea interioară a casei regelui, în fața casei regelui. Regele stătea pe tronul său de domnie, în fața ușii casei.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 A treia zi, Estera s-a îmbrăcat cu hainele împărătești și a venit în curtea dinăuntru a casei împăratului, înaintea casei împăratului. Împăratul ședea pe scaunul lui împărătesc, în casa împărătească, în fața ușii casei.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Și a fost așa: a treia zi Estera s‐a îmbrăcat cu haina de împărăteasă și a stat în curtea dinăuntrul casei împăratului, în dreptul casei împăratului: și împăratul ședea pe scaunul său de împărat în casa împărătească în fața intrării casei.

Onani mutuwo Koperani




Estera 5:1
14 Mawu Ofanana  

Ahașveroș a poruncit Să îi aducă negreșit Pe Vasti-n fața lui, de-ndată, Având să fie-ncununată Cu-a ei coroană-mpărătească Să poată, astfel, s-o privească Poporul și mai marii lui Din casa împăratului, Fiind foarte frumoasă ea.


În capitala statului – În Susa – era un Iudeu, Cari se numise Mardoheu. El era fiul lui Iair – Iar dacă mergem pe-al său șir – Era și fiul lui Șimei Și al lui Chis. Acești Iudei – Precum și Mardoheu – provin Din ramura lui Beniamin.


Nu pot să intru la-mpărat, Dacă la el, nu m-a chemat. O lege e, ce pedepsește Pe-acela care îndrăznește – Fie femeie sau bărbat – Ca să pătrundă, nechemat, În curtea împăratului, Din interiorul casei lui. Dacă cumva s-a întâmplat Și cineva tot a intrat Fără să fi avut chemare, Sorți de-a scăpa cu viață, n-are. El va fi omorât de-ndat’. Numai așa va fi scăpat, Dacă-mpăratul, semn, îi face Pentru a fi lăsat în pace, Cu-al său toiag de aur care Va fi-ndreptat spre-acela care, La el, să vină, a-ndrăznit – Așa doar, fi-va izbăvit. Iar eu, la el, n-am fost chemată. Treizeci de zile-s de când, iată Că pe-mpărat nu l-am văzut. Deci, nu știu ce e de făcut.”


„Du-te și pe Iudei i-adună – Pe cei ce-n Susa sunt veniți – Și pentru mine să postiți Trei zile – fără să mâncați, Fără să beți – și așteptați! Și eu, cu slujnicele mele, Postesc în zilele acele. Apoi voi merge la-mpărat, În ciuda legii ce s-a dat. Iar dacă trebuie să mor, Pieri-voi pentru-al meu popor!”


Când Mardoheu a auzit Vorbele ei, plecă grăbit Să împlinească de îndat’ Poruncile ce i s-au dat.


În curtea împăratului, Un om, atuncea, a intrat. „Cine-a venit?” – a întrebat Ahașveroș. Haman sosise, Să-i ceară, precum plănuise Ca pe Iudeu să îl omoare – Să-l ducă la spânzurătoare –


Când Mardoheu, plin de sfială, Ieși din curțile domnești, Cu mândre haine-mpărătești Era gătit, de împărat. Haină albastră a purtat Și-o mantie de in subțire, În care-au fost țesute fire De purpură. Pe cap purtase Cununa ce o căpătase Spre cinstea sa, de la-mpărat, Făcută din aur curat. În Susa fost-a bucurie În acea zi și veselie.


„Iată, Eu vă trimit, acum, Să o porniți pe al Meu drum. Sunteți asemeni oilor, Plecate-n calea lupilor. Fiți înțelepți deci, dragii Mei, La fel ca șerpii. Porumbei, La răutate, vreau să fiți.


Totuși, ce-ați vrut să vedeți voi? Un om avut, în haine moi? Cei care-s astfel îmbrăcați Sunt la palat, printre-mpărați.


Deci, poruncește, negreșit, Să fie bine-acum păzit, Mormântul Său, trei zile-n rând, Să nu le dea, cumva, prin gând, Discipolilor, să-I răpească Trupul și-apoi să răspândească Vestea că El a înviat. Așa de se va fi-ntâmplat, Această-nșelăciune are S-ajungă a fi și mai mare Decât e cea de prima dată.”


Atunci, veți bea și-o să mâncați, La masa Mea, când judecați – Șezând pe jilțuri de domnie – Pe fiecare seminție, Din cele douășpe’, cari sânt În Israel, pe-acest pământ.”


Iată răsplata ce-o primește Cel care-n urmă biruiește: Acela va ședea, mereu, Cu Mine, pe scaunul Meu, Pe cari îl am, pentru domnie, Așa cum Mi-a fost dat și Mie, Când biruință-am câștigat; Cu al Meu Tată, Eu am stat, Pe al Său jilț împărătesc, Pe scaunul Lui cel ceresc.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa