Estera 4:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ Nu pot să intru la-mpărat, Dacă la el, nu m-a chemat. O lege e, ce pedepsește Pe-acela care îndrăznește – Fie femeie sau bărbat – Ca să pătrundă, nechemat, În curtea împăratului, Din interiorul casei lui. Dacă cumva s-a întâmplat Și cineva tot a intrat Fără să fi avut chemare, Sorți de-a scăpa cu viață, n-are. El va fi omorât de-ndat’. Numai așa va fi scăpat, Dacă-mpăratul, semn, îi face Pentru a fi lăsat în pace, Cu-al său toiag de aur care Va fi-ndreptat spre-acela care, La el, să vină, a-ndrăznit – Așa doar, fi-va izbăvit. Iar eu, la el, n-am fost chemată. Treizeci de zile-s de când, iată Că pe-mpărat nu l-am văzut. Deci, nu știu ce e de făcut.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹¹ „Toți slujitorii împăratului și fiecare popor din provinciile împăratului știu că orice bărbat sau orice femeie care intră la împărat, în curtea interioară, fără să fie chemat, este dat morții prin lege. Doar dacă împăratul îi întinde sceptrul de aur, este lăsat în viață. Nici eu n-am mai fost chemată să merg la împărat de treizeci de zile!“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ „Toți slujitorii regelui și fiecare popor din provinciile lui știu că orice bărbat sau orice femeie care intră la rege – în curtea interioară – fără să fie chemat, este condamnat la moarte, conform legii. Dar dacă regele îi întinde atunci sceptrul lui de aur, nu va mai muri. Nici eu nu am mai fost chemată să merg la rege de treizeci de zile!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ „Toți slujitorii regelui și poporul din provinciile regelui știu că orice bărbat sau femeie care intră la rege în curtea interioară și care nu a fost chemat printr-o poruncă este dat la moarte; numai acela către care regele întinde sceptrul său de aur rămâne în viață. Dar eu nu am fost chemată să intru la rege de treizeci de zile”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ „Toți slujitorii împăratului și poporul din ținuturile împăratului știu că este o lege care pedepsește cu moartea pe oricine, fie bărbat, fie femeie, care intră la împărat, în curtea dinăuntru, fără să fie chemat. Numai acela scapă cu viață căruia îi întinde împăratul toiagul lui împărătesc de aur. Și eu n-am fost chemată la împărat de treizeci de zile.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹¹ Toți slujitorii împăratului și tot poporul ținuturilor împăratului știu că orice bărbat sau femeie care ar intra la împărat în curtea dinăuntru, fără a fi chemat, este o lege pentru el să fie omorât, afară de acela căruia îi va întinde împăratul toiagul de domnie de aur ca să trăiască: și eu de treizeci de zile n‐am fost chemată să intru la împărat.

Estera 4:11 Mawu Ofanana

Estera 1:19

Eu zic: de împăratul vrea, Poruncă, de îndat’ să dea Și scris în legea Perșilor Precum și-n cea a Mezilor, Să fie cum că, niciodată, Nu trebuie a fi-ncălcată Porunca împăratului. Apoi, nicicând, în fața lui, Vasti să nu se-nfățișeze. În locu-i, alta să-i urmeze Cari vrednicia-mpărătească Să fie demnă s-o primească.

Estera 2:14

Seara, intra la împărat Și-n zori – de cum s-a luminat – Se întorcea în casa ei, Dar nu la cea pentru femei, În care fost-a prima dată. Acum, fata era mutată În alta, unde, veghetor, Peste-al femeilor popor, Era Șașgaz – famenul care Se îngrijea de țiitoare. Din casa ‘ceea, la-mpărat, Femei, nicicând, n-au mai intrat, Decât dacă le-a chemat el, Pe nume. Deci, în acest fel, Femeile nu mai puteau Să meargă, după cum voiau, În casa împăratului.

Estera 4:10

Prin famen ea-i transmise: „Eu

Estera 4:12

Când aste vorbe au ajuns, La Mardoheu, el a răspuns:

Estera 6:4

În curtea împăratului, Un om, atuncea, a intrat. „Cine-a venit?” – a întrebat Ahașveroș. Haman sosise, Să-i ceară, precum plănuise Ca pe Iudeu să îl omoare – Să-l ducă la spânzurătoare –

Estera 8:4

Ahașveroș a ridicat, Toiagul său de împărat – Făcut din aur – și-nadins, Către Estera l-a întins. Atuncea ea s-a ridicat De jos și-apoi, a cuvântat:

Daniel 2:9

Aflați că dacă – de îndat’ – Nu îmi veți spune ce-am visat, Aceeași soartă aveți-apoi, Pentru că bine văd că voi, Să vă-nțelegeți doar voiți, Și-n urmă-n fața mea veniți Doar cu minciuni, ca să puteți Câștiga timp și să vedeți Cu ochii voștri fiecare, Cum e a vremilor schimbare. De-aceea, vreau ca imediat Să-mi spuneți voi, ce am visat, Pentru că dacă o să-l știți, Visul, puteți să-l tălmăciți!”

1 Petru 3:7

Bărbaților, la fel, și voi, Cu-nțelepciune, vreau, apoi, Cu soațele, să vă purtați, Știind deci, cinste, ca să dați Femeii, ca uneia care E-un vas mai slab, dar care are Să moștenească mai apoi, Darul veșnicei vieți, cu voi, Ca să nu fie-mpiedicată A voastră rugă, înălțată.