Estera 3:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ În toată-mpărăția lui, Au fost trimiși alergători Să ducă tuturor scrisori. Prin ele, era poruncit Că trebuie-a fi nimicit Orice Iudeu, în orice loc. Milă n-a existat deloc: Bătrâni, femei, bărbați și prunci, Puteau fi omorâți atunci, În luna doisprezece care, Adar, se cheamă. Fiecare, Când ziua treisprezece vine, Putea ucide, pe oricine Dintre Evrei și-apoi prădate Vor fi averile lor, toate.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹³ Scrisorile au fost trimise, prin curieri, spre toate provinciile împăratului și aveau în vedere atât nimicirea, uciderea și distrugerea tuturor iudeilor, tineri și bătrâni, copii și femei, într-o singură zi, și anume în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică a lunii adar, cât și confiscarea bunurilor lor.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Scrisorile au fost trimise prin curieri spre toate provinciile regelui. Ele vorbeau despre distrugerea, omorârea și exterminarea tuturor iudeilor – tineri și bătrâni, copii și femei – într-o singură zi. Aceea era a treisprezecea zi din a douăsprezecea lună, adică luna Adar. Scrisorile cereau și prădarea bunurilor lor.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Scrisorile au fost trimise prin alergători în toate provinciile regelui, ca să-i distrugă, să-i ucidă și să-i nimicească pe toți iudeii – tineri și bătrâni, prunci și femei, în aceeași zi – în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică luna Adár, și să le prădeze bunurile.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Scrisorile au fost trimise prin alergători în toate ținuturile împăratului ca să nimicească, să omoare și să piardă pe toți iudeii, tineri și bătrâni, prunci și femei, și anume într-o singură zi, în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar, și să li se prade averile.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹³ Și s‐au trimis scrisorile prin alergători în toate ținuturile împăratului, ca să nimicească, să omoare și să piardă pe toți iudeii, tineri și bătrâni, copii și femei, într‐aceeași zi, în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar, și să le prade averile.

Estera 3:13 Mawu Ofanana

2 Cronici 30:6

Alergători-au dus, astfel – În Iuda și în Israel – Scrisorile-mpăratului, Precum și-ale sfatului lui. În orice loc ei au sosit, În felu-acesta au vorbit: „Scrisori avem, de la-mpărat, Precum și de la al său sfat. Vă sfătuim dar, ca apoi, Să luați bine seama voi – Cari sunteți fii din Israel – Și să vă-ntoarceți la Acel Care fusese, tot mereu, Al lui Avram sfânt Dumnezeu, Al lui Isac și Iacov. Voi Întoarceți-vă înapoi, Pentru că doar în acest fel, La voi să se întoarcă El, Căci de-mpăratul cel pe care Asiria în frunte-l are, Doar voi scăpară-ți – negreșit – Și-o rămășiță v-ați vădit.

Estera 7:4

Iată-mpărate că și eu – Și-asemenea și neamul meu – Am fost vânduți; și junghiați Avem să fim și-apoi prădați. Măcar dacă ne-ar fi vândut Ca robi sau roabe-aș fi tăcut. Însă vrăjmașul n-ar putea Să-nlocuiască pierderea Ce ți-ar fi fost pricinuită, De-ar avea sorți de reușită Planul pe cari l-a ticluit.”

Estera 8:5

„De trecere am dobândit, Dacă plăcută m-a găsit Măria-ta, atunci îl voi Ruga să-ntoarcă înapoi Scrisorile ce-au fost trimise În țară, de Haman, și scrise Pentru a-i pierde pe Iudei. Tu împărate, dacă vrei Să-i izbăvești, vestește-n țară Că ceea ce, întâia oară Haman ceruse-a fi-mplinit, Acum e de-mpărat oprit.

Estera 9:1

În luna doisprezece dar – Chemată și luna Adar – În ziua a treisprezecea Când împlinită trebuia Porunca împăratului, Pe când dușmanii neamului Iudeilor s-au veselit Gândind că timpul a sosit De-a stăpâni peste Evrei, S-au pomenit a fi chiar ei Intrați sub stăpânirea lor, Supuși astfel, Iudeilor.

Estera 9:10

Cei zece fii ce îi avea Haman – cari fiu i se vădea Lui Hamedata – Haman care Era dușmanul cel mai mare Al neamului Iudeilor. Nu au luat averea lor, Ci numai i-au înjungheat.

Estera 9:5

Cu sabia, au fost loviți Toți cei cari fost-au dovediți A fi dușmani pentru Iudei.

Iov 9:25

Mai iuți ca un alergător, Gonesc acum zilele mele, Dar în nici una dintre ele, Eu, fericire, n-am văzut.

Isaia 10:6

Iată că Eu l-am slobozit Peste un neam nelegiuit. Peste-un popor l-am aruncat, Care – mereu – M-a mâniat, Să-l prade și să-l jefuiască, Să-l calce și să-l nimicească, Amestecând acel popor Cu glodul ulițelor lor.

Ieremia 51:31

Alergătorii se grăbesc, Solii aleargă și-l vestesc Pe împărat, că-nconjurată Este cetatea și-i luată,

Romani 3:15

Grabnic, picioarele-și vor pune, Să verse sânge. Negreșit,

Iacov 2:13

Că judecata se arată, Fără de milă, cu cel care N-a avut milă și-ndurare. Însă, prin mila dovedită, E judecata, biruită.

1 Samuel 15:3

Te pregătește dar, de drum! Du-te la Amalec acum, Să-l nimicești de peste fire! Să nu faci vreo deosebire, Ci să ucizi femei, bărbați, Copii și prunci – tot ce aflați! Să nu cruțați măgari sau boi, Cămile sau turme de oi.”

1 Samuel 22:19

Saul, îndată, a trecut Prin ascuțișul sabiei, Cetatea Nob. Bărbați, femei, Tineri, bătrâni, copii și prunci, Uciși au fost, cu toți, atunci. A mai ucis cirezi de boi, Măgari și turmele de oi. Nimeni – din Nob – nu a scăpat, Căci Saul nu a arătat Cruțare, vrând să nimicească Toată cetatea preoțească.