Estera 2:9 - Biblia în versuri 20149 Din toate fetele-adunate, Estera fu cea mai plăcută, De-ndată ce a fost văzută De famenu-mpăratului. Ea căpătă-naintea lui Trecere mare, și-a primit Tot ceea ce i-a trebuit Pentru-a sa hrană și-mbrăcat. Chiar șapte slujnice i-a dat Și-apoi cu ele împreună, O așeză în cea mai bună Odaie-aflată-n grija lui, Din casa împăratului. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească9 Tânăra i-a plăcut lui Hegai și a găsit bunăvoință înaintea lui, astfel că acesta s-a grăbit să-i dea cremele pentru înfrumusețare și partea ei de hrană. Apoi i-a dat șapte slujnice, alese din palatul împăratului, și a dus-o împreună cu slujnicele în cel mai bun loc din harem. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 20189 Tânăra i-a plăcut lui Hegai; și astfel, ea a beneficiat de bunăvoință din partea lui. El s-a grăbit să îi aducă atât ce avea nevoie pentru înfrumusețare, cât și partea ei de hrană. I-a dat șapte servitoare care fuseseră alese din palatul regelui. Apoi a dus-o împreună cu ele în cea mai bună cameră a grupului de femei din palat. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 20209 Fata a fost plăcută în ochii lui și a căpătat bunăvoință înaintea lui. El s-a grăbit să-i dea cele de trebuință pentru pregătire și partea [care i se cuvenea]; i-a dat șapte tinere alese și le-a mutat pe ea și pe tinerele ei în [partea] cea mai bună a casei femeilor. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu9 Fata i-a plăcut și a căpătat trecere înaintea lui. El s-a grăbit să-i dea cele de trebuință pentru găteală și hrană, i-a dat șapte slujnice alese din casa împăratului și a pus-o împreună cu slujnicele ei în cea mai bună încăpere din casa femeilor. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 19319 Și fecioara i‐a plăcut și a aflat har înaintea lui; și el s‐a grăbit să‐i dea lucrurile pentru curățirea ei și părțile ei și să‐i dea cele șapte tinere, alese din casa împăratului: și a strămutat‐o pe ea și pe tinerele ei în partea cea mai bună din casa femeilor. Onani mutuwo |
Dacă măria-ta va vrea, Altă scrisoare să îmi dea Către Asaf cari, păzitor, Se află, al pădurilor Ce aparțin de împărat, Atuncea eu voi fi luat Lemne din care – mai apoi – Grinzi, pentru casă, face-voi Și porți care au să se puie La zidul de la cetățuie.” În urmă, eu am căpătat Scrisorile de la-mpărat, Pentru că Domnul Dumnezeu, Cu mine, fost-a, tot mereu.
Urma ca fiecare fată Să meargă, la un an odată, La împărat. Dar mai întâi, Poruncile de căpătâi Care s-au dat famenilor, Era de datoria lor Să le-mplinească, negreșit. Deci fiecare-a trebuit – Mai înainte ca s-ajungă La împărat – trupul să-și ungă Cu untdelemn de mirt, un timp De șase luni. Un alt răstimp, De încă șase luni, venea, În care iarăși, trebuia Să-și dea cu-arome femeiești, După poruncile domnești.
Trebuie pus, ne-ntârziat, În marea noastră-mpărăție, Mulți dregători care să fie Însărcinați ca să se ducă, Fete fecioare, să aducă, În capitala Susa. Ei, În casele pentru femei, Să le adune. Așezate Acolo, fi-vor privegheate De famenu-mpăratului – Hagai – ce-i păzitorul lui, Peste femei. El va avea Grijă ca tuturor să dea, Tot ce va fi de trebuit, Să aibă pentru-al lor gătit.