Estera 1:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Dar Vasti, însă, nu voia Să se arate-n fața lor. Deci când ceata famenilor Îi spuse ce i-a poruncit Chiar împăratul, n-a venit Și vorba nu i-a ascultat. Ahașveroș s-a supărat, Aprins de o mânie mare.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹² Dar împărăteasa Vaști a refuzat să vină și n-a ascultat de porunca trimisă de împărat prin eunuci. Împăratul s-a supărat foarte tare și s-a mâniat.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Când a auzit de ordinul regelui transmis prin eunuci, regina Vaști a refuzat să vină. Atunci regele a devenit foarte mânios.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Dar împărăteasa Vasti n-a vrut să vină când a primit prin fameni porunca împăratului. Și împăratul s-a supărat foarte tare, s-a aprins de mânie.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Dar împărăteasa Vasti n‐a voit să vină la cuvântul împăratului trimis prin fameni, și împăratul s‐a mâniat foarte mult și furia lui ardea în el.

Estera 1:12 Mawu Ofanana

Geneza 3:16

Femei-i zise: „Pedepsită Vei fi: durerea ta mărită, La fel însărcinarea ta. Vei naște greu. Dorința ta Va fi după al tău bărbat – El ca stăpân îți este dat!”

Estera 1:11

Ahașveroș a poruncit Să îi aducă negreșit Pe Vasti-n fața lui, de-ndată, Având să fie-ncununată Cu-a ei coroană-mpărătească Să poată, astfel, s-o privească Poporul și mai marii lui Din casa împăratului, Fiind foarte frumoasă ea.

Estera 1:13

El i-a chemat pe toți cei care Datina vremii o știau, Căci în ăst fel se rânduiau Și treburile statului Și cele-ale-mpăratului: În fața celor cari știau Legea și dreptu-l cunoșteau.

Estera 7:7

Iar împăratu-a părăsit Ospățul, căci s-a mâniat Și în grădină a plecat. Haman, văzând că sorți nu are, Rămase-a cere îndurare De la Estera. Vedea bine Că nu mai este, pentru sine, Putință de-a scăpa cu viață. Spaima i se citea pe față, Știind cum că pieirea lui, În mintea împăratului, E hotărâtă. S-a-ndreptat

Psalmi 74:1

Doamne de ce, mă-ntreb într-una, Ne lepezi pentru totdeauna? De ce Te mânii Doamne – spune – Pe turma de pe-a Ta pășune?

Psalmi 79:5

Cât timp ține mânia Ta, Doamne, și când va înceta Să ardă ea, precum un foc?

Exodul 32:19

De la distanță, au văzut Vițelul ce a fost făcut Din aur, de către popor, Și-asemenea, și jocul lor. Moise, atunci, s-a mâniat Și tablele le-a aruncat, Iar de piciorul muntelui, Le-a spart el, în furia lui.

Exodul 32:22

Aron răspunse imediat: „Să nu se-aprindă de mânie Acuma domnul meu, căci știe Că ăst neam, greu e de strunit Și că e către rău pornit.

Proverbe 19:12

Precum e răgetul de leu, E furia-mpăratului; Însă bunăvoința lui Este ca roua ce dă viață Când mângâie a ierbii față.

Proverbe 20:2

Spaima ce este insuflată De împărat, e-asemănată Cu răcnetele leului. Cel care, supărarea lui – Voit sau nu – o asmuțește, Să afle că păcătuiește El singur, împotriva lui, Și nu a împăratului.

Daniel 2:12

Când împăratu-a auzit Cuvintele ce le-au rostit, De-ndată el s-a mâniat Iar slugilor, porunci, le-a dat, Să-i piardă pe-nțelepții lui Din țara Babilonului.

Daniel 3:13

Când Nebucadențar aflase Lucrul acest, se mâniase Și-n urmă-apoi, plin de urgie, A poruncit ca să îi fie Aduși în față, de îndat’, Cel ce era Șadrac chemat, Meșac, precum și-acela care Drept Abed-Nego, nume, are. Îndată, slujitorii lui, În fața împăratului, Înfățișară pe cei trei,

Daniel 3:19

Atunci când Nebucadențar I-a auzit, s-a umplut iar De-o grea mânie. S-a schimbat La față și s-a încruntat Când spre Șadrac el a privit Spre cel care-i Meșac numit Și-asemenea către cel care Drept Abed-Nego, nume are. Apoi, cuvântul a luat Și-a poruncit ca, imediat, Cuptorul să se pregătească: De șapte ori să se-ncălzească Mai mult, decât de obicei, Ca să îi ardă pe cei trei.

Nahum 1:6

Cine va sta, în fața Lui, Răbdând urgia Domnului? Dar cine poate, piept să ție, Când vine-aprinsa Lui mânie? Urgia Lui foc se vădește Și stâncile le prăbușește.

Efeseni 5:22

Vreau să vă spun – nevestelor – Supuse fiți, bărbaților Pe cari, drept soți, voi îi aveți, Precum, Domnului, Îi sunteți;

Efeseni 5:24

Și după cum supusă, Lui, Este Biserica, și voi – Nevestelor – să știți apoi, Supuse să vă arătați, În toate, la ai voști’ bărbați.

Deuteronom 29:20

Cel cari, astfel, va cugeta, Iertare nu va căpăta Nicicând, din partea Domnului. Atuncea, gelozia Lui Și cu mânia Sa-nfocată Se vor aprinde dintr-odată, În contra omului acel Și au să cadă, peste el, Toate blestemurile zise, Care în astă carte-s scrise. Domnul va șterge al său nume, În felu-acesta, de pe lume.

1 Petru 3:1

„Tot astfel, voi, nevestelor, Supuse fiți, bărbaților, Căci dacă fi-vor, printre ei, Unii cari sunt dintre acei Ce nu ascultă de Cuvânt, Să poată – chiar așa cum sânt – Să fie câștigați apoi, Fără cuvânt, ci doar prin voi,