Esdra 4:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Rehum și cu Șimșai aveau Sprijin la cei ce se vădeau Tovarăși ai slujbelor lor; Aveau și sprijinul celor Din Afaras, Din și Tarpel, Arfarsatac, Erac – la fel – Precum și-al celor cari erau În Babilon, sau locuiau La Susa. I-au mai sprijinit Și cei care au locuit La Deha, ori Elam. Pe ei,

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁹ „De la dregătorul Rehum, scribul Șimșai și de la ceilalți camarazi ai lor, judecători și emisari, oameni din Tarpel, din Persia, din Erec, din Babilon, elamiți din Susa

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ „De la administratorul Rehum, scribul Șimșai și ceilalți prieteni ai lor: judecători și emisari, oameni din Tarpel, din Persia, din Erec, din Babilon, elamiți din Susa

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ Judecătorul Rehúm, guvernatorul, Șimșái, secretarul, și ceilalți colegi ai lor judecători: din Arfarsatác, din Tarpél, din Afarás, din Érec, din Babilón, din Súsa, din Déha, din Elám,

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ Dregătorul Rehum, logofătul Șimșai și ceilalți tovarăși de slujbă ai lor, cei din Din, din Arfarsatac, din Tarpel, din Afaras, din Erec, din Babilon, din Susa, din Deha, din Elam

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ Atunci au scris Rehum cancelarul, și Șimșai scriitorul, și ceilalți tovarăși ai lor, diniții și arfarsatachiții, tarpeliții, afarasiții, erechiții, babilonenii, susanchiții, dehaiții, elamiții,

Esdra 4:9 Mawu Ofanana

Geneza 10:22

În ordine, au apărut: Elam, Asur, Arpacșad, Lud, Iar ultimul – deci, cel mai crud –

2 Regi 17:24

În Israel, acela care Era-n Asiria mai mare, Oameni – în urmă – a adus Și la Samaria i-a pus Să locuiască. Ei erau Din Babilon. Alții veneau Din Cuta, Ava și Hamat, În timp ce alții au plecat Tocmai de la Sefarvaim. Pe toți aceștia, îi găsim În așezările pe care, Țara Samariei le are.

Esdra 4:8

Iată-i pe cei care au scris Scrisoarea care s-a trimis Lui Artaxerxe: mai întâi – Drept omul cel de căpătâi – A fost Rehum, acela care Rangul de dregător, îl are. De-un logofăt a fost urmat, Care, Șimșai, era chemat.

Esdra 5:3

Peste poporul adunat, Cari dincolo de Râu a stat, Era – pe-atunci – un dregător, Pus de-mpărat, stăpânitor. Acesta se chema Tatnai. Cu el erau Șetar-Boznai, Precum și cei ce se vădeau Că-n slujbă-i întovărășeau. Toți, la Ierusalim, plecară Și-n felu-acesta întrebară: „Dar cine v-a îngăduit Să v-apucați iar, de zidit Casa și zidurile care Cetatea-n jurul ei le are?

Esdra 5:6

Iată dar, ce a scris Tatnai Și-asemenea Șetar-Boznai, Precum și cei din Arfarsac, Cu cari tovărășie fac. Aceștia toți se dovedeau Că dincolo de Râu ședeau.

Esdra 6:6

Acum, Tatnai – cari dregător E pus peste acel popor Cari dincoace de Râu a stat – Cu cel care este chemat Șetar-Boznai și cu acei Din Afarsac – ce sunt cu ei – Să se îndepărteze-ndată, De locu-n care-i înălțată – În Iuda – Casa Domnului.

Neemia 4:2

El zise-n fața tuturor Fraților lui și-a oștilor Cari sunt ale Samariei: „La ce lucrează-acești Iudei Nepricepuți? Le-ngăduiți De a lucra nestingheriți? Credeți că, jertfe, vor aduce? Sau credeți că au să apuce Să termine ce-au început? Zidul va fi, din nou, făcut? Credeți, cumva, că vor putea Acești Iudei, viață, să dea Acelor pietre dărâmate, Arse de foc și-nmormântate Sub praful care s-a stârnit Și care-acum le-a învelit?”

Estera 1:2

La Susa, centrul se găsea: De-acolo, el împărățea – Din capitală – așezat Pe al său jilț de împărat.

Estera 2:3

Trebuie pus, ne-ntârziat, În marea noastră-mpărăție, Mulți dregători care să fie Însărcinați ca să se ducă, Fete fecioare, să aducă, În capitala Susa. Ei, În casele pentru femei, Să le adune. Așezate Acolo, fi-vor privegheate De famenu-mpăratului – Hagai – ce-i păzitorul lui, Peste femei. El va avea Grijă ca tuturor să dea, Tot ce va fi de trebuit, Să aibă pentru-al lor gătit.

Isaia 21:2

Un vis grozav m-a răscolit Și multe mi-a descoperit. Asupritorul asuprește, Pustiitorul pustiește. „Elamule, hai, suie-te! Tu, Medio, hai, scoală-te Și împresoară! Am să fac După cum este al Meu plac Și va-nceta oftarea lor” – A zis Domnul oștirilor.

Ieremia 25:25

A trebuit să le vorbesc Și împăraților Zimrei, Elamului și Mediei.

Ieremia 49:34

Cuvântul ce-a venit de sus, Care de Domnul a fost spus Prin Ieremia, robul Lui, Privind soarta Elamului – Pe vremea-n care Zedechia, În Iuda, a avut domnia – În felu-acesta a sunat:

Езекиел 32:24

Elamu-acolo e aflat, Cu-a lui mulțime-nmormântat, Iar gropile Elamului În jur sunt, la mormântul lui. Toți au căzut, toți au pierit, Căci sabia i-a nimicit. Ajuns-au a fi doborâți. Ajuns-au a fi pogorâți Lângă cei cari sunt arătați Că împrejur nu sunt tăiați, În adâncimile pe care Fața pământului le are. Ei sunt cei care răspândeau Groaza în lume, când trăiau.

Daniel 8:2

În viziunea ce-o aveam, Mi se părea că mă aflam În Susa, chiar în capitală. Fusesem dar – fără-ndoială – În al Elamului ținut. Lângă un râu, eu am șezut, Care, Ulai, era chemat.

Fapte 2:9

Suntem Parți, Mezi și Elamiți; Locuitori mulți sunt veniți De prin Mesopotamia, Iudeea, Capadocia; Uni-s din Pont; alți-au venit Din Asia; mulți au sosit