Esdra 3:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ Încât nu s-a deosebit Plânsul, de chiotul vădit De bucurie. Mulți plângeau, În timp ce alții chiuiau, Iar gălăgia lor cea mare Se auzea din depărtare.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹³ Glasul celor din popor care strigau de bucurie nu se putea deosebi de glasul celor din popor care plângeau, căci poporul striga de bucurie atât de tare, încât glasul lui se auzea până departe.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Vocea oamenilor din popor care strigau de bucurie nu se putea distinge de aceea a celor care plângeau – pentru că poporul striga de bucurie atât de tare, încât aceste sunete (amestecate) se auzeau la mare distanță.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Poporul nu putea să deosebească strigătul de bucurie de strigătul plânsului poporului, căci poporul ridica strigăte puternice și sunetul se auzea de departe.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ așa încât nu se putea deosebi glasul strigătelor de bucurie de glasul plânsetelor poporului, căci poporul scotea mari strigăte, al căror sunet se auzea de departe.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹³ și poporul nu putea deosebi glasul strigătului de bucurie de glasul de plângere al poporului: căci poporul înălța o strigare de bucurie și strigarea se auzea de departe.

Esdra 3:13 Mawu Ofanana

1 Regi 1:40

Poporu-ntreg – neîndoios – Se arătase bucuros Și pe-a lor urmă, imediat, Cântând din fluier, a plecat, În strigăte de veselie, Cuprins de-o mare bucurie.

1 Regi 1:45

Iar la Ghihon – în acel loc – Natan și preotul Țadoc L-au uns pe Solomon, de-ndat’, Peste Israel, împărat. Când au sfârșit, veniră-apoi, Către cetate, înapoi, În strigăte de veselie, Cuprinși de-o mare bucurie. S-a pus cetatea în mișcare, Căci iată, în întâmpinare, Mulțime multă le-a ieșit. Cred că și voi i-ați auzit – Chiar de aici, din depărtare – Căci fac un vuiet foarte mare.

Esdra 3:12

Dar mulți din preoți, iar cu ei Și mulți dintre Leviți cei Mai vârstnici, cu mulți din cei cari, Peste familii sunt mai mari – Cari sunt din cei ce au știut Casa ce-a fost la început – Când au văzut că se puneau Iar temeliile, plângeau. Alții, în schimb, de bucurie, Chiote-au scos, de veselie,

Esdra 4:1

Vrăjmașii pe care-i avea Iuda și de-asemenea Și Beniamin, au auzit Că robii care au venit, Din nou în țară se gătesc Și un alt Templu construiesc În cinstea Domnului pe care, Neamul lui Israel Îl are.

Neemia 12:43

În ziua ‘ceea, în cetate, Mai multe jertfe au fost date, Pentru că mare bucurie Făcuse Domnul, ca să vie, Peste-ai poporului Său fii. Femeile și-ai lor copii, În acea zi s-au bucurat. Cetatea toată-a răsunat De chiote de bucurie Și strigăte de veselie. Vacarmul care se făcea, Până departe se-auzea.

Psalmi 5:11

Cei care se încred în Tine, Veseli vor fi, că doar Tu poți Ca să îi aperi, cel mai bine. Tu vei fi Doamne, bucurie Pentru acei care iubesc Numele Tău. Tu faci să vie

Ieremia 33:11

Strigăte mari de bucurie Și chiote de veselie. Au să răsune-n orice casă Cântec de mire și mireasă, Precum și glasul celor care Îndeamnă: „Dați laudă mare, Celui ce-i Domn al oștilor, Căci este bun și iertător, Iar îndurarea Domnului Ține în veacul veacului!” Are să se audă, iară, Și glasul celor cari, în țară, Jertfe aduc de mulțumire; O să răsune peste fire, Iarăși, glasul poporului Ce-aduce jertfe Domnului În Templul Său cel minunat Ce-i în Ierusalim aflat. Căci voi aduce înapoi Pe cei ce sunt prinși de război, Pentru că vreau să-i așez iară, Precum erau, în a lor țară. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”

Ieremia 50:4

„Când vremea ‘ceea se arată, Când vin acele zile, iată Că ai lui Israel copii – Precum și ai lui Iuda fii – Se vor întoarce, căci se-adună Plângând, să meargă împreună, Să-L caute pe Domnul lor, Pe Dumnezeul tuturor.

Zaharia 4:7

„Dar cine ești tu, munte mare? Cine ești tu, să fii în stare Să stai în față la acel Care-i chemat Zorobabel? Iată dar, ceea ce-ți voi face: Într-un loc șes, te voi preface. Căci piatra cea mai însemnată, Pe Templu fi-va așezată, De el, în strigătele care Vor cere pentru ea-ndurare!”

Judecători 2:5

Amar, iar locul l-au numit Bochim (cuvânt care, firește, Prin „Cei ce plâng” se tălmăcește. Acolo, Domnului de Sus, Jertfe, poporul I-a adus.

1 Samuel 4:5

Chivotul legământului A fost luat și-apoi adus În tabără, unde l-au pus În mijlocul poporului. Poporul, la vederea lui – De bucurie – a strigat, Încât pământul s-a mișcat.