Esdra 2:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Iată-i pe cei care scăpară Și cari – în a lui Iuda țară – Din Babilon s-au întors iar. Pe-aceștia, Nebucadențar, Care fusese împărat, În Babilon i-a strămutat.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ Aceștia sunt fiii provinciei, care au venit din captivitatea exilului, cei pe care Nebucadnețar, împăratul Babilonului, îi dusese în exil în Babilon și care s-au întors la Ierusalim, în Iuda, fiecare în cetatea sa.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Urmează prezentarea numărului acelora care au plecat din provincia unde fuseseră duși în captivitate și exilați. Nabucodonosor, regele Babilonului, îi dusese acolo în captivitate. Ei s-au întors la Ierusalim, în teritoriul care se numise Iuda; și fiecare s-a dus în orașul lui.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Aceștia sunt oamenii din provincie care au urcat din captivitatea exilului unde îi deportase în Babilón Nabucodonosór, regele Babilónului. Ei s-au întors la Ierusalím și în Iúda, fiecare în cetatea lui.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Iată oamenii din țară care s-au întors din robie, și anume aceia pe care îi luase Nebucadnețar, împăratul Babilonului, robi la Babilon, și care s-au întors la Ierusalim și în Iuda, fiecare în cetatea lui.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Și aceștia sunt copiii ținutului care s‐au suit din robie, din aceia care fuseseră strămutați, pe care Nebucadnețar, împăratul Babilonului, i‐a strămutat la Babilon și care s‐au întors la Ierusalim și în Iuda, fiecare în cetatea sa;

Esdra 2:1 Mawu Ofanana

2 Regi 25:11

Nebuzardan, prinși de război, Luat-a sufletele toate, Cari mai rămaseră-n cetate. În acest fel, i-a înrobit Și pe toți cei care-au fugit La împăratul cel pe care, În frunte, Babilonu-l are, Dar și pe cei ce i-a aflat Atunci, acolo. A lăsat

1 Cronici 9:1

Întreg poporul Israel Înscris a fost, în acest fel, În cartea împăraților Care-au domnit peste popor. Iuda a trebuit să fie, În Babilon, dus, în robie, Pentru fărădelegea lui Făcută-n fața Domnului.

1 Cronici 9:2

Primii din cei care veniră Pe-al lor pământ și-l locuiră, Preoți sunt și Israeliți, Leviți, precum și Netiniți.

Esdra 1:11

Erau cinci mii și patru sute Lucruri din aur doar făcute Și din argint. Toate-așadar, Luate-au fost de Șeșbațar, Din Babilon când a plecat Înspre Ierusalim, urmat De către-ntreaga seminție Care scăpase din robie.

Esdra 2:2

Când a plecat Zorobabel, A mers și Iosua cu el, Neemia și cu Seraia, Cu Mardoheu și Reelaia. Bilșan, apoi, i-a mai urmat; Mispar s-a mai alăturat Și cu Bigvai și cu Rehum. Baana i-a-nsoțit la drum. Iată bărbații cei pe care, Neamul lui Israel îi are:

Esdra 2:70

Întreg soborul de preoți Și-asemenea Leviții toți, Cu cântăreți, cu ușieri, Cu slujitori și cu străjeri Și cu întregul lor popor S-au așezat în țara lor, Stând în cetățile pe care, Țara lui Israel le are.

Esdra 5:8

Află că-n Iuda am plecat De-ndată ce noi am aflat Că a-nceput a fi-nălțată Casa cari este închinată Lui Dumnezeu, Acela care E Dumnezeul Cel mai mare. Casa care s-a început – Așa după cum am văzut – Din piatră are-a fi zidită, Cari mai întâi va fi cioplită. Iar în pereți, când se lucrează, Lemne de cedru se așează. Lucrul se face repejor Și izbutește-n mâna lor.

Esdra 6:2

Astfel, a fost descoperit Un sul, care a fost găsit În capitala Mediei. Ahmeta, e numele ei. Cu multă vreme înainte, Pentru aducere aminte, Sulul fusese scris. În el, Se însemnase-n acest fel:

Esdra 8:35

Fiii robiei, care – iară – Ajuns-au a se-ntoarce-n țară, Arderi de tot I-au dăruit Lui Dumnezeu. Ei au jertfit Atât berbeci, cât și viței Și șaptezeci și șapte miei. Vițeii care s-au jertfit, La doisprezece s-au vădit, Iar nouăzeci și șase deci, Sun jertfe date din berbeci. Și doisprezece țapi s-au dat, Drept ispășire de păcat, Ca jertfe care se socot A fi drept ardere de tot.

Neemia 12:1

Iată dar, ceata de preoți, Precum și pe Leviții toți, Cari s-au întors în Israel, Pe vremea lui Zorobabel Și Iosua, când – din robie – Ei au scăpat, precum se știe. Zorobabel este cel care, Pe Șaltiel, părinte-l are. Primul, Seraia a venit, Fiind de Ezra însoțit Și-asemenea de Ieremia,

Estera 1:1

De mult, în timpu-ndepărtat, Ahașveroș, ca împărat, A stăpânit din India Și până-n Etiopia. Când se-ntâmplau aceste fapte, O sută douăzeci și șapte Erau ținuturile care Formau împărăția-i mare.

Estera 1:11

Ahașveroș a poruncit Să îi aducă negreșit Pe Vasti-n fața lui, de-ndată, Având să fie-ncununată Cu-a ei coroană-mpărătească Să poată, astfel, s-o privească Poporul și mai marii lui Din casa împăratului, Fiind foarte frumoasă ea.

Estera 1:3

Erau trei ani de când ședea Ahașveroș și-mpărățea, Când el cu cale a găsit Că este timpul potrivit Ca un ospăț mare să dea Supușilor ce îi avea. Astfel, pofti pe domnitori Și pe ai săi mulți slujitori. Capii oștirii Perșilor Precum și cei ai Mezilor Și căpeteniile toate Peste ținuturi așezate, Se-nfățișară-n fața lui.

Estera 1:8

Cu toate-aceste, nimenea N-a trebuit silit să bea, Căci împăratu-a poruncit Supușilor ce l-au slujit Și care-n casa lui ședeau, Să facă doar precum voiau Oaspeții săi. În acea vreme,

Estera 8:9

Apoi îndată i-au chemat Pe logofeți, la împărat. În luna a treia din an – Care numită e Silvan – În ziua douăzeci și trei, Epistola către Iudei Și către marii dregători, Spre toți acei conducători Cari în ținuturi stăpânesc, Spre cei care ocârmuiesc În țară – capi peste oștire – A fost trimisă, dând de știre În felu-acesta tuturor, De ceea ce-mpăratul lor A hotărât. Ea a fost scrisă De logofeți și-a fost trimisă În toată țara, începând Din India și ajungând Până în Etiopia. Acea scrisoare cuprindea Ale lui Mardoheu porunci. Solii care au dus atunci Scrisorile, au străbătut, În lung și-n lat, orice ținut, Umblând mereu și zi și noapte. Osută douăzeci și șapte Erau ținuturile care Formau împărăția mare. Astfel, cu toții au primit Scrisorile și le-au citit, Căci fost-au scrise tuturor, În limbile nației lor.

Isaia 48:20

Grabnic, din Babilon, ieșiți! Iute, de la Haldei, fugiți! Apoi, din trâmbițe sunați Și tuturor de veste dați, Pe fața-ntregului pământ. Spuneți la toți: „Domnul Cel Sfânt, De al său rob, S-a îndurat! Pe Iacov, l-a răscumpărat!

Ieremia 50:19

Iată, pe Israel, apoi, Îl voi aduce înapoi, Pentru că pe a lui pășune, După aceea, îl voi pune. Va sta-n Basan și în Carmel, În Efraim și-apoi, la fel, În Galaad o să mai pască Și foamea o să-și potolească.

Plângerile 1:3

În pribegie e plecat Iuda, căci este apăsat. Din pricină că-i greu muncit, Ajuns-a a fi izgonit, Iar locuința-i se vădește Că între neamuri se găsește. Acolo, el nu află tihnă Și n-are parte de odihnă! Prigonitori l-au atacat, Când el era mai strâmtorat.

Plângerile 1:5

Iată, ai lui asupritori Se-arată-a fi biruitori Și toți vrăjmașii lui, vădiți, Acum ajuns-au mulțumiți, Pentru că Domnul l-a smerit Fiindcă a păcătuit. Copiii i-au ajuns să-i fie, De-asupritori, duși în robie.

Plângerile 4:22

Ascultă dar tu, cea pe care, Sionul, drept fiică, o are: Nelegiuirea, săvârșită De tine, este ispășită. Domnul nu are să mai vie Să te trimeată în robie. Dar ție, însă – cea pe care Edomul, drept fiică, o are – Are să-ți fie pedepsită Nelegiuirea săvârșită, Iar ale tale mari păcate, Pe față au să fie date.”

Țefania 2:7

Aceste maluri au să fie Date celor ce au să vie Din Iuda, căci sunt rămășiță Ce-a mai rămas din a lui viță. Acolo, ei vor paște-n tihnă; Vor avea parte de odihnă, În casele cele pe care Ținutul Ascalon le are. Căci Domnul Dumnezeul lor Nu-Și va uita al Său popor, Ci-i va aduce înapoi, Pe cei cari sunt prinși de război.”

Fapte 23:34

Citind a căpitanului Scrisoare, dregătoru-a vrut Să afle, de prin ce ținut, E Pavel; dar când a aflat Că-i din Cilicia plecat,