Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Efeseni 6:2 - Biblia în versuri 2014

2 Iată ce spune Dumnezeu: „Să îți cinstești tatăl, mereu, Și mama care te-a născut.” Astă poruncă, am văzut Precum că este prima care Și o făgăduință are. Deci dacă ai s-o împlinești,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 „Să-ți respecți tatăl și mama“ este prima poruncă însoțită de o promisiune:

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Prima poruncă însoțită de o promisiune, spune astfel: „Respectă-ți tatăl și mama!” Iar promisiunea ei este aceasta:

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta – aceasta este cea dintâi poruncă, [însoțită] de o promisiune –

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

2 Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, aceasta este prima poruncă însoţită de o făgăduinţă:

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 „Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta” – este cea dintâi poruncă însoțită de o făgăduință –

Onani mutuwo Koperani




Efeseni 6:2
13 Mawu Ofanana  

Să îți cinstești tatăl și mama, Căci doar așa – ia bine seama! – Poți, zilele, să îți lungești, În țara ce ai s-o primești – Pe care Domnul ți-o dă ție.


Dacă cumva, un om blesteamă Pe tatăl său și pe-a sa mamă, Atunci opaițu-i va fi stins, Fiind de bezna grea, cuprins.


Și Ieremia-a zis celor Din casa Recabiților: „Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – În felu-acesta a vorbit: „Pentru că voi ați împlinit Poruncile lui Ionadab – Care e fiul lui Recab Și care este, totodată, Pentru al vostru neam, drept tată –


Altă poruncă ne-a mai dat, Zicându-ne: „Voi – niciodat’ – Case să nu vă înălțați, Semințe să nu semănați, Vii și măslini să nu sădiți Și nici vii să nu stăpâniți. Numai în corturi să stați voi, Dacă veți vrea ca, mai apoi, În țara-n care vă găsiți Străini, mult timp să viețuiți.”


Dispreț în tine-au căpătat Tatăl și mama. Chinuiți Sunt cei străini și asupriți Orfanii tăi se dovedesc. Și văduvele-mpărtășesc Aceeași soartă, negreșit, Căci tot la fel au suferit.


Un fiu, pe tată, l-a cinstit, Iar sluga pe acela care Îl știe că stăpân îl are. Dacă Îmi spuneți că sunt Tată, Unde Îmi este cinstea dată, Cinstea care Mi se cuvine? Dar unde e frica de Mine, Dacă Stăpân Îmi spuneți voi?” – A zis al oștii Domn, apoi. Răspundeți dar, acum, cu toți, Voi cei care sunteți preoți, Cari Numele-Mi nesocotiți Și să-ntrebați mai îndrăzniți: „Cu ce-am nesocotit noi, oare, Numele Tău Cel sfânt și mare?”


Deci fraților, mereu, să dați – La toți – ceea ce datorați: Cui datorați birul, să știți Că trebuie să îi plătiți; La cel ce vamă-i datorați, Vamă va trebui să-i dați; Cui frica-i datorați apoi, Frică să știți să îi dați voi; Iar dacă cinste-i datorați, Atuncea cinste să îi dați.”


Tu, „fericit, ai să trăiești, Iar anii tăi, de pe pământ, Să știi că-n mare număr sânt.”


„Întotdeauna, blestemat Să fie cel ce-a cutezat Ca pe părinți să-i ocolească – Adică să-i nesocotească!” Prin „Amin!”, întregul popor Va întări cuvântul lor.


Să îți cinstești tatăl și mama, Căci doar așa – ia bine seama – Vei dobândi, pe negândite, În lume, zile fericite, Iar anii vieții ți-i lungești, În țara care o primești – Pe care Domnul ți-o dă ție.


Când văduva are copii – Sau nepoți are, de la fii – Aceștia trebuie să știe, Mereu, evlavioși să fie, Față de cei ce se găsesc, În casă, și îi sprijinesc, Spre-a răsplăti, în felul lor, Strădania părinților; Căci ăst fapt, bine e văzut De Dumnezeu, și-I e plăcut.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa