Efeseni 6:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Războiul ce-l avem de dat, Acuma nu mai e purtat În contra cărnii trupului – Sau împotriva sângelui – Ci a conducătorilor, Apoi și a domniilor Și-a stăpânirilor pe care, Bezna, în acest veac, le are, Precum și a duhurilor Ce-s ale răutăților Și în locuri cerești doar, stau.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹² Căci noi nu luptăm împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva conducerilor, împotriva autorităților, împotriva puterilor acestui veac întunecat, împotriva duhurilor răutății din locurile cerești.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² De fapt, lupta noastră nu este împotriva oamenilor, ci împotriva forțelor demonice exercitate de autoritățile spirituale care stăpânesc lumea acestui secol întunecat. Este vorba despre spiritele rele care există în locurile cerești.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² căci noi nu avem o luptă împotriva sângelui și trupului, ci împotriva conducătorilor, împotriva autorităților, împotriva puterilor acestei lumi a întunericului, împotriva duhurilor răului care sunt în înălțimi!

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹² Fiindcă lupta noastră nu este împotriva sângelui şi a trupului, ci împotriva stăpânirilor duhurilor, a autorităţilor îngereşti, a puternicilor acestei lumi a întunericului, a duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești.

Efeseni 6:12 Mawu Ofanana

Iov 2:2

Domnul, privindu-l răbdător, L-a întrebat: „De unde vii?” Satan a zis: „De vrei să știi, Află că am cutreierat Pământul și că m-am plimbat Pe-ntinsul lui. De-acolo eu, Acuma, vin.” „Pe robul Meu –

Matei 16:17

El i-a răspuns: „Te fericesc Pe tine, al lui Iona fiu, Căci Tatăl Meu, Domnul Cel viu Din cer, ți-a făcut cunoscut Lucrul acest. Nu l-ai știut Prin sângele și carnea ta; Cel care-ți poate arăta Lucrul acesta-I Tatăl Meu: Deci, le-ai aflat, prin Dumnezeu.

Marcu 4:19

Seama, lăsându-L înecat În mrejele averii lui Și-a-ngrijorării veacului.

Luca 13:24

Iisus răspunse: „Să nu stați, Ci vă grăbiți, ca să intrați, Pe ușa strâmtă! Mulți vor vrea, Să intre, dar, nu vor putea.

Luca 22:53

În toate zilele, mergeam La Templu și, cu voi, ședeam; Dar nu ați pus mâna, pe Mine! Al vostru timp, acuma, vine. Al Meu, e gata. A rămas Al întunericului ceas.”

Ioan 12:31

Acuma, este judecată Lumea, și-afară este dat Stăpânul ei. Când, înălțat,

Ioan 14:30

N-am, multe, să vă mai vorbesc. Curând, am să vă părăsesc. Stăpânitorul lumii vine, Însă, nimic n-are, cu Mine;

Ioan 16:11

Referitor la judecată: Acel ce peste lumea toată Este stăpân, e judecat.

Fapte 26:18

Căci tu le vei deschide-apoi, Ochii, să vadă și să vină, Din întuneric, la lumină; De sub Satana, să se smulgă, La Dumnezeu ca să ajungă. Crezând în Mine, fiecare Are să capete iertare, Pentru păcat; de-asemenea, Și părtășie vor avea, Cu toți cei sfinți, la moștenire.”

Romani 8:38

Căci eu sunt bine-ncredințat, Cum că nimica, niciodat’ – Nici moartea și nici viața dar, Îngeri sau stăpâniri măcar, Puteri sau lucruri pieritoare, Și nici acelea viitoare,

1 Corinteni 15:50

Vă spun un lucru, frații mei: Carne și sânge, nu sunt cei Cari vor putea să moștenească Împărăția cea cerească, A marelui nost’ Dumnezeu. De-asemenea, vă mai spun eu, Cum că nu poate putrezirea, Să moștenească, nemurirea.

2 Corinteni 11:14

Și nu-i un lucru de mirare, Căci chiar Satan poate apare, Ca și un înger de lumină.

2 Corinteni 4:4

A căror minte, dovedită Necredincioasă, e orbită, De dumnezeul cel pe care, Acum, al nostru veac îl are, Ca să nu vadă, luminând, Lumina blândă, izvorând Din Evanghelia lui Hristos – A Celui care, ne-ndoios, A fost, e, și va fi mereu, Chipul ce-L are Dumnezeu.

Galateni 1:16

De a-L descoperi, în mine, Pe singurul Său Fiu ceresc, Ca, între Neamuri, să-L vestesc, N-am întrebat pe nimeni, iată.

Efeseni 1:21

Acolo, Dumnezeu L-a pus, Pentru ca, mai presus, să fie, Decât orice dregătorie, Domnii, putere, stăpânire, Să fie mai presus de fire Și mai presus de orice nume Ce s-a aflat vreodată-n lume, Fiind deasupra tuturor, Acum, și-n veacul viitor.

Efeseni 1:3

Vreau, Dumnezeu, pentru vecie, Ca binecuvântat să fie – El, Tatăl Domnului Iisus, El, Dumnezeul Cel de Sus – Care, de noi, S-a îndurat Și, binecuvântări, ne-a dat, Care au fost duhovnicești, În locurile Lui, cerești, În Fiul Său, Hristos Iisus.

Efeseni 2:2

În cari trăiați odinioară, Prin mersul lumii, bunăoară, După puterea domnului Cari este al văzduhului – A duhului care-a ieșit Lucrând, mereu, neobosit, În lungul și în latul zării, În toți fiii neascultării.

Efeseni 3:10

Astfel, domniile aflate Și stăpânirile-așezate În locuri care sunt cerești, Prin noi, pot ca să afle vești: Pot, prin Biserică, s-adune Știri, despre marea-nțelepciune, Care, de Domnul, e vădită Și e nespus de felurită,

Coloseni 1:13

Din a tenebrelor putere, Ne-a izbăvit prin a Sa vrere, Dându-ne-n urmă – dragii mei – Împărăția dragostei Fiului Său. Acolo, El Ne-a strămutat, pe noi, astfel.

Coloseni 2:15

Domnii și stăpâniri, astfel, Făcute-au fost, de către El – În fața lumii – de ocară, După ce El, întâia oară, S-a dovedit biruitor, Prin cruce doar, asupra lor.

2 Timotei 2:5

Cel cari, la jocuri, s-a luptat, Nu o să fie încurcat, Atunci, când – fără îndoială – Se luptă, după rânduială.

Evrei 12:1

„Acuma dar, dragii mei frați – Când ne aflăm înconjurați De-un nor de martori – să-ncercăm, Ca orice piedică s-o dăm Deoparte, să ne smulgem noi, Din mreaja de păcat și-apoi, Să alergăm, cu stăruință – Cu o puternică credință – În alergarea cea pe care, O are-n față fiecare.

Evrei 12:4

Voi, încă, nu ați suferit Și nici nu v-ați împotrivit, Până la sânge, niciodată, În lupta, cu păcatul, dată.

1 Petru 3:22

Cari după ce S-a înălțat La ceruri, sus, S-a așezat, Apoi, la dreapta Domnului Și Și-a supus tăriei Lui, Puteri, și orice stăpânire, Pe îngeri și întreaga fire.”