Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Efeseni 4:4 - Biblia în versuri 2014

4 Este un singur trup vădit, Și-un singur Duh doar, negreșit, Precum și voi ați fost chemați La o nădejde doar, dragi frați.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 Este un singur trup și un singur Duh, tot așa cum și voi ați fost chemați la o singură speranță a chemării voastre.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Există un singur Organism și un singur Spirit – exact cum din momentul în care ați fost chemați, aveți o singură speranță comună.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 Este un [singur] trup și un [singur] Duh, după cum ați și fost chemați la o [singură] speranță, aceea a chemării voastre.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

4 Este un singur trup şi un singur Duh, aşa cum una este nădejdea la care aţi fost chemaţi;

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 Este un singur trup, un singur Duh, după cum și voi ați fost chemați la o singură nădejde a chemării voastre.

Onani mutuwo Koperani




Efeseni 4:4
28 Mawu Ofanana  

În pace doar, să viețuiești, Din pricină că ai mei frați Și-ai mei prieteni sunt aflați În sânul tău. Pace să ai


Tu ești nădejdea cea pe care Neamul lui Israel o are. Tu ești Mântuitorul lui, În vremile necazului. De ce să fii străin în țară, Ca și străinul de afară Ce-i călător și-n țară-a stat Numai atât cât a-nnoptat?


Să fie binecuvântat Omul care își va avea, În Dumnezeu, încrederea Și ne-ncetat se dovedește Că-n Domnul doar, nădăjduiește!


Fiți gata să plecați la drum! Veți face ucenici, de-acum, Din neamurile care sânt, Azi, risipite pe pământ. Iată cum vreau ca să lucrați: Pe toți o să îi botezați În Numele Tatălui Meu, Al Fiului Lui Dumnezeu, Și-al Sfântului Duh. Nu uitați,


Atât noi, cât și ei, credem Că mântuiți, acum, suntem Prin harul Domnului Iisus.”


Să știți că nu Îi pare rău, Lui Dumnezeu, de darul Său Și-apoi, nici de acea chemare, Făcută pentru fiecare.


Ținând cont că-i o pâine – noi, Cei ce, de ea, parte, avem – Numai un singur trup suntem.


Deci, e un singur trup, în care, Se află multe mădulare.


Și-ntr-adevăr, dacă cumva, La voi, sosește cineva Să vă vestească-un alt Iisus, Afar’ de Cel ce L-am adus – Pe cari l-am propovăduit – Sau dacă-i vorba de primit, Cumva, un duh, necunoscut, Pe care voi nu l-ați avut, Și-o Evanghelie, pe cari noi Nu am vestit-o, printre voi, Oh, cât de bine-atuncea, știți Pe-acela, să-l îngăduiți!


Și să vă fie luminați Ochii și inima, dragi frați, Ca să priceapă fiecare, Nădejdea, din a Lui chemare, Și bogăția slavei Lui – A moștenirii Domnului, În toți cei sfinți. Vă dau de știre,


În El, cei doi sunt împăcați, Cu Dumnezeu, și-s așezați Doar într-un trup, pentru vecie, Iar astfel, orice vrăjmășie – Prin cruce – fost-a nimicită.


Unii sau alții, în ăst fel, Intrare-avem acum, prin El Doar într-un Duh, la al nost’ Tată.


Astfel, prin El – în trupul Lui – Toți, laolaltă, se adună, Zidiți fiind ca, împreună, Să fie un locaș, mereu – Prin Duhul – pentru Dumnezeu.”


„De-aceea, azi, vă îndemn eu – Cari, pentru Domnul, sunt, mereu, Întemnițat – să încercați, În vrednic chip, să vă purtați De-acum, pentru acea chemare, Ce ați primit-o fiecare.


Suntem cu toții mădulare, Pe care, trupul Său le are. Carne suntem, din carnea Lui, Și os, din osul Domnului.


Căci voi nădăjduiți, dragi frați, La o răsplată-n ceruri, sus, Așa după cum vi s-a spus Prin adevărul răspândit Prin Evanghelie – negreșit –


A lui Hristos pace, cerească, În inimi, să vă stăpânească, Pentru că voi ați fost chemați La ea, ca, parte, să luați; De-aceea, voi, mereu, să știți, Ca recunoscători să fiți.


Al nostru Domn, Hristos Iisus, Și Dumnezeu – Tatăl de Sus – Cari ne-a iubit, neîncetat, Și-apoi, prin al Său har, ne-a dat O mângâiere, pe vecie – Precum și o nădejde vie –


„Pavel, chemat să fie pus, Apostol, în Hristos Iisus – Precum voit-a Dumnezeu, Mântuitorul nost’, mereu, Și Domnul nost’, Hristos Iisus, Nădejdea noastră, cea de sus –


Pentru nădejdea vieții care Se-arată-a fi nepieritoare – Făgăduită ca să vie Mai înainte de vecie – Și nouă să ne fie dată, De Dumnezeu, cari, niciodată Nu va putea ca să mințească, Ci adevăr doar, să rostească,


În așteptarea împlinirii Nădejdii noastre, a ivirii Slavei, pe care, tot mereu, O are-al nostru Dumnezeu Mântuitor – Hristos Iisus – Care se află-n ceruri, sus.


Astfel, odată socotiți, Prin harul Său, neprihăniți, Plini de nădejde suntem noi, Că moștenim viața de-apoi, Iar viața cea vremelnică Se-mbracă-n viață veșnică.


Care, prin El, credeți apoi, În Dumnezeu ce L-a-nviat Din morți și, slavă, El I-a dat, Pentru a face cu putință, S-aveți nădejde și credință, În Dumnezeu, neîncetat.


Acel care-a nădăjduit Astfel în El, s-a curățit, Precum curat este și El.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa