Efeseni 4:30 - Biblia în versuri 2014

³⁰ Pe Duhul Sfânt, dragii mei frați, Vă rog, să nu Îl întristați, Căci voi, cu El – după cum știți – Sunteți, acum, pecetluiți, Pentru o zi anume, care E ziua de răscumpărare.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁰ Să nu-L întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin Care ați fost sigilați pentru ziua răscumpărării.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁰ Să nu îl întristați pe Spiritul Sfânt al lui Dumnezeu cu care ați fost sigilați pentru ziua când veți fi „răscumpărați”.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁰ Nu-l întristați pe Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu cu al cărui sigiliu ați fost însemnați pentru ziua răscumpărării!

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³⁰ Nu Îl întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, în care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁰ Să nu întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care ați fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării.

Efeseni 4:30 Mawu Ofanana

1 Tesaloniceni 5:19

Nu stingeți Duhul. Vă feriți,

Isaia 63:10

Dar ei n-au fost ascultători Și n-au fost înțelegători, Ci al Său Duh L-au întristat. Domnul – atuncea – a luptat În contră la al Său popor Și S-a făcut vrăjmaș al lor.

Geneza 6:6

Nu-i înspre Ziditorul său. Atuncea, Lui i-a părut rău Că l-a făcut pe om. Mâhnit, În al Său cuget, a rostit:

Fapte 7:51

Ștefan continuă a zice: „Sunteți, cu toți, tari la cerbice Și, împrejur, nu v-ați tăiat, La inimi și urechi! Ați stat, Întotdeauna, împietriți Și, tot mereu, vă-mpotriviți Duhului Sfânt. Cum ați văzut, Pe-ai voști’ părinți că au făcut, La fel faceți și voi, acum, Pășind mereu, pe al lor drum!

Romani 8:23

Și nu doar ea – vedeți și voi – Suferă-acuma, ci și noi – Aceia cari am dobândit Primele roade ce-au venit Din partea Duhului – când stăm Și, înfierea, așteptăm – Adică o răscumpărare A trupurilor pieritoare.

Romani 8:11

Dacă aveți Duhul de sus, Al Celui care, pe Iisus, Dintre cei morți, L-a înviat, Și trupul vost’ va fi salvat Din moarte, înviind apoi, Pentru-al Său Duh, aflat în voi.”

Marcu 3:5

Dar ei tăceau. Atunci, Iisus, Privindu-i mânios, a spus: „Întinde-ți mâna!” Omu-acel, A-ntins-o și-a ajuns la fel, Cu și cealaltă, de îndat’,

Isaia 43:24

Nu Mi-ai dat trestii aromate, Cari cu argint sunt îmbrăcate Și-apoi nici nu M-ai săturat Cu jertfele ce Mi le-ai dat. Dar tu, însă, M-ai chinuit Cu-al tău păcat. M-ai obosit Cu marea ta nelegiuire.

Psalmi 78:40

De câte ori s-au răzvrătit Când în pustie s-au găsit! De câte ori L-au mâniat Când în pustie s-au aflat!

Geneza 6:3

Când însă, Domnul i-a văzut, A zis: „Zadarnic! Duhul Meu Nu va rămâne-n om mereu, Totuși, până-l întorc „acasă” –, Iar pân’ am să-l întorc „acasă” – Adică să-l culc în mormânt, Căci e luat din ăst pământ – Iată că viața i-o scurtez Și un hotar am să-i așez, La ani, să nu trăiască-n veci. Îi las o sută douăzeci!”

Isaia 7:13

Isaia, însă, l-a-nfruntat, Plin de furie, pe-mpărat: „Ascultă tu, casă pe care David urmașă-n lume-o are! N-a obosit al tău popor Răbdările oamenilor? Răbdarea Domnului, voiești – Acuma – să o obosești?

Езекиел 16:43

Pentru că nu ți-ai amintit De vremile ce le-ai trăit În tinerețe și-ai cătat, Mereu, doar de M-ai ațâțat Prin ceea ce ai săvârșit, Iată, voi face – negreșit – Să cadă peste capul tău, Purtarea ta – tot acest rău – Ca tu să nu mai îndrăznești, Nelegiuiri să săvârșești.

Psalmi 95:10

Ani patruzeci, ei M-au scârbit, Încât ajuns-am de-am rostit În Mine: „Iată un popor Cari este neascultător, A cărui inimă-i vădită Precum că este rătăcită, Iar a Mea cale nu o știe.”

Evrei 3:10

Prin felu-n care s-au purtat, Ajuns-am de M-am dezgustat, De neamul lor, și am rostit Acest cuvânt: „Necontenit, În inimă, ei rătăcesc. N-au cunoscut și nu găsesc Căile mele! Mâniat,

1 Corinteni 1:30

Iar voi, prin Tatăl Cel de Sus, Sunteți dar, în Hristos Iisus. El e făcut, de Dumnezeu, Să fie, pentru noi, mereu, Înțelepciune și sfințire, Să fie și neprihănire, Și-asemeni – pentru fiecare – Să fie și răscumpărare,

Evrei 3:17

Iar patruzeci de ani – la fel – De cine-a fost, dezgustat, El? N-au fost, cumva, aceia care, Mereu, păcătuit-au oare, Și-a căror trupuri, negreșit, Moarte-n pustiu, au putrezit?

1 Corinteni 15:54

Când acest trup, ce este pus La putrezire-a fi supus, Se va-mbrăca-n neputrezire, Și când, ăst trup – care, din fire, Fusese slab și trecător – Va deveni nemuritor, Să știți, atunci, că se-mplinește Cuvântul cari, astfel, vorbește: „Iată că moartea-i biruită – De biruință-i înghițită.

Osea 13:14

Din locuința morților, Răscumpăr Eu, acest popor, Căci de la moarte, Eu doresc, În acest fel, să-l izbăvesc. Moarte, unde se află, oare, Ciuma acea necruțătoare Ce-aduce spaima tuturor? Tu, locuință-a morților, Unde îți este nimicirea Ce îngrozește toată firea? Căința este nepătrunsă, De ai Mei ochi fiind ascunsă!

Judecători 10:16

Toți dumnezeii ce-i aveau, I-au scos afară și cătau Ca să-I slujească Domnului. Văzând chinul poporului, Domnul s-a îndurat de el Și S-a întors la Israel.

Luca 21:28

Când, ce v-am făcut cunoscut, Vedea-veți că a început A se-mplini, vă ridicați, Sus, capetele! Vă uitați Spre cer, căci, în curând, cu Mine, A voatră izbăvire vine!”

Ioan 3:33

Cel care, însă, a primit Vorbele Lui, adeverește Că Domnul, adevăr, rostește.

Evrei 10:29

Atunci, cum oare, pedepsit, Va fi cel cari s-a arătat Că, în picioare, L-a călcat, Pe-Acela care e, mereu, Fiu, pentru-al nostru Dumnezeu, Și-a pângărit prin fapta lui, Sângele legământului – Sânge cu care-a fost sfințit – Și astfel, L-a batjocorit Pe Duhul harului apoi?