Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Efeseni 3:2 - Biblia în versuri 2014

2 (Măcar de ați fi auzit, De faptul că am dobândit Acea isprăvnicie – eu – A harului lui Dumnezeu, Care-mi fusese arătată Și cari, față de voi, mi-e dată.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 dacă într-adevăr ați auzit despre slujba de administrator al harului lui Dumnezeu, care mi-a fost dată pentru voi:

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Desigur, ați auzit că mie mi-a fost oferită această responsabilitate de a administra harul lui Dumnezeu pentru voi.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Poate ați auzit de economia harului lui Dumnezeu care mi-a fost dată pentru voi:

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

2 cu siguranţă aţi auzit de harul pe care Dumnezeu, în planul Său, mi l-a dat pentru voi,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 (Dacă cel puțin ați auzit de isprăvnicia harului lui Dumnezeu, care mi-a fost dată față de voi.

Onani mutuwo Koperani




Efeseni 3:2
27 Mawu Ofanana  

Pe când, cu posturi, ei slujeau Lui Dumnezeu și se rugau, Duhul Cel Sfânt zise: „Aveți, Deoparte, Mie, să-Mi puneți Pe Saul și Barnaba, care Chemați sunt, pentru-a Mea lucrare.”


Dar Pavel și Barnaba-au stat, În fața lor, și-au cuvântat, Cu îndrăzneală: „Iată, noi, Cuvântul Domnului, la voi – Întâi de toate – L-am vestit. Dar pentru că nu L-ați primit – Și singuri dar, vă judecați Nevrednici ca să căpătați Veșnica viață – vă lăsăm Și, către Neamuri, ne-nturnăm.


„Du-te degrabă”, Domnu-a spus, Căci, printre Neamuri, vei fi dus.”


„Fă ce ți-am zis, căci l-am adus Să-Mi fie vas. L-am ales Eu, Să ducă-apoi, Numele Meu, În fața împăraților, Precum și a Neamurilor. De-asemeni, îl va duce el, Și fiilor lui Israel.


Harul cu care ne-a-nzestrat Și-apostolia ce ne-a dat, Ca noi, pe urmă, să-ncercăm, Pentru-al Său Nume, să chemăm Popoarele pământului, Să vină, la credința Lui.


Vouă vă spun, Neamurilor: Apostol sunt, al tuturor Popoarelor, și îmi slăvesc Slujba pe care o-mplinesc.


Prin harul care mi-a fost dat, Eu vă îndemn, neîncetat, Ca nicicând, nimeni dintre voi, Să nu își facă, mai apoi, Câte-o părere despre sine, Mai ‘naltă decât se cuvine. Să arătați, astfel, dreptate, Și simțăminte cumpătate, Când este vorba despre „sine”, Cari să se potrivească bine Doar cu măsura de credință Pe care orișice ființă O are, de la Dumnezeu – Acesta a fost sfatul meu.


„Iată cum trebuie să știți, Pe noi, acum, să ne priviți: Asemeni unor lucrători Cari, în Hristos, sunt slujitori, Ispravnicii tainei, pe care, Al nostru Dumnezeu o are.


Ați auzit, cu-adevărat, De felu-n care m-am purtat Eu, altă dată, când urmam Religia ce o aveam, Adică a Iudeilor. Voi știți, prea bine, fraților, Precum că, prigonit-am eu, Biserica lui Dumnezeu, Făcând prăpăd, neîncetat.


La vremea potrivită-apoi, Planul acesta – să știți voi – Că Dumnezeu îl împlinește Și astfel, în Hristos, unește Pe toate cele care sânt În ceruri, cât și pe pământ.


Al cărei slujitor, eu sânt, După măsura harului – Lucrare a puterii Lui – Care mi-a fost încredințat.


Mie, celui mai ne-nsemnat, Dintre toți sfinții care sânt, Îmi este dat, pe-acest pământ, Ca înspre Neamuri să mă duc, Pentru ca vești să le aduc, De bogății ce-s nepătrunse, Cari, în Hristos, au fost ascunse.


În felu-acesta, sunt dator Ca să descopăr, tuturor, Isprăvnicia nepătrunsă, A tainei care-a fost ascunsă, În veacurile ce-au trecut, În Dumnezeu, de la-nceput, Adică în Acel, prin care, S-a făcut tot ce e sub soare;


Dacă, măcar, L-ați auzit, Atuncea știți că-i potrivit Cu adevăru-aflat în El, Să faceți dar, în așa fel, După cum fost-ați învățați:


Dar fiecare dintre noi Ar trebui ca mai apoi, Să aibă partea lui de har, După al lui Hristos, sfânt, dar.


Despre credința voastră mare Și despre dragostea cu care, Pe sfinți, știți să-i înconjurați,


Care-a ajuns până la voi – Precum și-n toată lumea-apoi – Dând roade și crescând, mereu. De harul, de la Dumnezeu, De la-nceput, ați auzit – Ba încă, voi l-ați și simțit –


Cari potrivite sunt, mereu, Cu fericitul Dumnezeu, Cu Evanghelia slavei Sale, Pe care, a găsit cu cale, Ca mie, să îmi fie dată.


Să nu se țină de fantasme, Să termine cu-ale lor basme Și cu-nșirări, fără sfârșit, De neamuri, căci au zămislit Certuri – așa cum am văzut – Fără, în schimb, să fi făcut Ca prin credință, tot mereu, Ăst lucru al lui Dumnezeu, Să-nainteze, negreșit. Oameni-aceștia s-au vădit Că tot așa fac și acum, Înaintând pe-al vieții drum.


Apostol, Îi sunt, fraților, Și-I sunt propovăduitor – Nu mint, ci adevăr v-am spus, În Domnul nost’, Hristos Iisus – Ca printre Neamuri să mă duc, Să le învăț și să le-aduc, La adevărul Domnului, Precum și la credința lui.


Iată, propovăduitor, Apostol și învățător Al Evangheliei, am fost eu, Pus ca să o vestesc, mereu, La Neamurile care sânt Pe fața-ntregului pământ.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa