Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Daniel 9:11 - Biblia în versuri 2014

11 Legea pe care Tu ai dat-o, Tot Israelul a călcat-o Și astfel el s-a abătut Din calea Ta, căci nu a vrut Să Îți dea Ție ascultare. Tocmai de-aceea – drept urmare – Blestemele ce au fost zise Și jurămintele ce-s scrise În a lui Moise lege – dată De Dumnezeu – acuma, iată, Asupra noastră au venit Și fără milă ne-au lovit, Căci am păcătuit mereu, Față de-al nostru Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

11 Tot Israelul a încălcat Legea Ta și, astfel, s-a îndepărtat, refuzând să asculte de glasul Tău. De aceea s-au revărsat peste noi blestemul și jurământul care au fost scrise în Legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu, căci împotriva lui Dumnezeu am păcătuit.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 Tot poporul Israel Ți-a încălcat legea (pe care ne-ai dat-o); și astfel, el s-a îndepărtat, refuzând să asculte ce îi spunea vocea Ta. Așa ne explicăm acum de ce s-au revărsat peste noi jurământul și blestemul care au fost scrise în legea lui Moise, sclavul lui Dumnezeu; pentru că noi am păcătuit împotriva acestui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 Întregul Israél a încălcat legea ta și s-a îndepărtat, ca să nu asculte glasul tău, dar tu ai pus asupra noastră blestemul și jurământul care este scris în Legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu, pentru că am păcătuit împotriva ta.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 ci tot Israelul a călcat Legea Ta și s-a abătut astfel ca să n-asculte de glasul Tău. De aceea, ne-au și lovit blestemele și jurămintele scrise în Legea lui Moise, robul lui Dumnezeu, pentru că am păcătuit împotriva lui Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

11 Da, tot Israelul a călcat legea ta și s‐a abătut, neascultând de glasul tău. Și s‐a vărsat asupra noastră blestemul și jurământul care este scris în legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu: căci am păcătuit împotriva lui.

Onani mutuwo Koperani




Daniel 9:11
30 Mawu Ofanana  

Lucrul acesta s-a-ntâmplat, Pentru că ei n-au ascultat De Dumnezeul lor Cel Sfânt Călcând peste-al Său legământ. De-asemenea, n-au împlinit Poruncile ce le-au primit Prin Moise, robul Domnului, Ci au călcat porunca lui.


Așa vorbește Dumnezeu: „Asupra oamenilor lui, Precum și-asupra locului Acestuia, să știți dar voi, Că voi trimete mai apoi, Nenorocirile prezise, Așa după cum au fost scrise În cartea pe cari a primit-o – Carte pe care a citit-o – Cel care este-nscăunat În Iuda, ca și împărat.


Boul își știe – negreșit – Stăpânul care îl hrănește. La fel, măgarul se vădește, Că își cunoaște-al său stăpân Și ieslea-n care-i pune fân. Dar Israel, precum văd bine, Nu Mă cunoaște, căci nu ține Seamă de ceea ce i-am spus, De legile pe cari le-am pus.


De-aceea, toți aceia cari S-au dovedit a fi mai mari Peste locașul Meu cel sfânt, Drept pângăriți socot că sânt. Pe Iacov, Eu M-am mâniat Și-apoi pierzării l-am lăsat. Pradă batjocurii, la fel, Eu l-am lăsat pe Israel.”


„Atuncea, tu – poporului – În felu-acesta să îi spui: „Domnul a zis, când mi-a vorbit: „Părinții voști’ M-au părăsit. Au căutat alți dumnezei Care străini erau de ei. În fața lor s-au închinat Și le-au slujit neîncetat. M-au părăsit și n-au ținut Legea, așa cum le-am cerut!


„De ce acuma, căutați, Cu Mine ca să vă certați? Credeți că ar avea vreun rost? Necredincioși, cu toți Mi-ați fost.”


Cei cari iubire-au arătat Față de tine, te-au uitat Și nu le pasă. Te-am lovit, Ca pe-un vrăjmaș. Te-am pedepsit Din pricina păcatelor Și a nelegiuirilor Ce le-ai făcut, fără-ncetare, Și sunt în număr foarte mare.


Poporul stăpânire-a pus Pe țara-n care l-ai adus, Dar nimenea n-a ascultat Poruncile ce le-ai lăsat. Legea pe care-ai dăruit-o, Nimenea nu a mai păzit-o. Atuncea, după cum ai zis, Nenorociri Tu ai trimis!


Dar Domnul a și împlinit Cuvintele ce le-a vestit Și toate vi s-au întâmplat Pentru că nu L-ați ascultat, Ci ați păcătuit, mereu.


Aflați că Domnul a văzut Totul și nu a mai putut Să rabde ceea ce făceați, Ce urâciuni înfăptuiați. De-aceea, El v-a pedepsit, Iar țara vi s-a pustiit, Căci o paragină e ea, Precum puteți bine vedea. O pricină doar de ocară Și de blestem e-a voastră țară, Pentru tot răul săvârșit De-al vostru neam, necontenit.


Tocmai pentru tămâia care Arsă a fost, de fiecare, Pentru că ați păcătuit Și pentru că nu ați voit S-ascultați glasul Domnului Și să vegheați la legea Lui Și la poruncile lăsate Vouă pentru a fi urmate, Să știți că a venit, apoi, Nenorocirea peste voi, Așa cum bine voi puteți, În astă zi, ca să vedeți.”


Ascultă și tu vântule, Precum și tu, pământule! Are să vadă-ntreaga fire Cum am s-aduc nenorocire Peste acest întreg popor, Ca rod al gândurilor lor, Căci ei nu au luat aminte La ale Mele-nvățăminte Și pentru că nu au luat În seamă Legea ce le-am dat.


Pe Egipteni îi pedepsesc Și pe Iudei am să-i lovesc. Îi pedepsesc pe Edomiți, Pe Amoniți, pe Moabiți, Pe toți aceia – din popor – Ce-și rad colțul bărbilor lor Și pe cei care se vădesc Că în pustie locuiesc. Căci neamurile-n lume-aflate Nu au fost împrejur tăiate. Apoi, casa lui Israel, Pot spune că este la fel, Pentru că inima ei – iată – Nu este împrejur tăiată!”


Nenorocirea a venit, Exact așa precum s-a zis Și cum, în Lege, Moise-a scris. Însă tot nu ne-am rugat noi, La Domnul Dumnezeu apoi, Și nici de la nelegiuire Nu ne-am întors a noastră fire. La adevărul Tău, curat, Aminte, noi nu am luat.


Tu știi că am păcătuit! Nelegiuiri, am săvârșit! Răi și-ndărătnici, ne-ncetat, Cu toții, noi ne-am arătat. De la porunci, ne-am abătut Și de asemeni n-am ținut Orânduielile lăsate De Tine, spre a fi urmate.


Totuși, cuvintele rostite, Poruncile orânduite Pe care Eu le-am dăruit Prorocilor ce M-au slujit, Nu i-au atins pe-acei pe care, Al vost’ popor, părinți, îi are? Atunci, ei s-au întors ‘napoi Și-n acest fel au zis apoi: „Domnul oștirii ne-a făcut Precum a spus de la-nceput, Căci după fapte, numai, are A-i răsplăti la fiecare!”


Ca diamantul și-au făcut Inima lor, căci nu au vrut S-asculte Legea Domnului Și nici cuvintele Celui Cari Domn al oștii S-a vădit Și prin al Său Duh, le-a rostit, Prin toți prorocii cei pe care Ia tot trimis, fără-ncetare. Din astă pricină, apoi, Domnul oștirilor, pe voi, Ajuns-a de S-a mâniat.


Așa precum blestem erați Când printre neamuri vă aflați – Tu, casă a lui Israel Și voi, din Iuda, tot la fel – Am să vă mântuiesc apoi Și veți ajunge a fi voi – În lume – pentru fiecare, Mereu, o binecuvântare. Vă întăriți și-n orice vreme, Voi nu aveți de ce vă teme!”


O să muriți dar, fiecare, Ca și popoarele pe care, Domnul – așa cum ați văzut – Din fața voastră, le-a pierdut. O să pieriți, dacă-ncetați, De al Său glas, să ascultați.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa