Daniel 8:25 - Biblia în versuri 2014

²⁵ El are ca să propășească Și are ca să izbutească În viclenii. De-aceea, el Inima-și va-ngâmfa astfel. Mulți dintre cei obișnuiți Ca să trăiască liniștiți, Vor fi pierduți atunci de el. Când va veni timpul acel, O să cuteze, mai apoi, Ca să pornească un război, Cu Domnul domnilor. Dar el Nu-nvinge în războiu-acel, Pentru că fi-va nimicit Fără să fi intervenit Vreo mână omenească. Iată –

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁵ Prin istețimea lui, va face înșelătoria să învingă și apoi se va mândri în inima lui. Va distruge pe mulți care se credeau în siguranță și va sta chiar împotriva Căpeteniei căpeteniilor, dar va fi zdrobit, fără ajutorul vreunei mâini omenești.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁵ Din cauza inteligenței lui și a succesului înșelăciunilor lui, inima îi va deveni arogantă. Va distruge pe mulți care credeau că trăiesc într-un climat de securitate; și se va opune chiar Conducătorului conducătorilor. Dar(, în final,) acel rege va fi sfărâmat fără ajutorul vreunei mâini omenești.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁵ Va avea succes datorită șireteniei sale și viclenia va fi la îndemâna lui. Inima i se va mări și-i va devasta pe mulți în timp de liniște. Va sta împotriva căpeteniei căpeteniilor, dar va fi zdrobit nu de mână de om.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁵ Din pricina propășirii lui și izbândirii vicleniilor lui, inima i se va îngâmfa, va pierde pe mulți oameni care trăiau liniștiți și se va ridica împotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit fără ajutorul vreunei mâini omenești.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁵ Și prin viclenia sa va face să izbutească înșelăciunea în mâna sa și se va semeți în inima sa și va strica pe mulți în pacea lor și se va ridica împotriva mai marelui mai marilor, dar va fi frânt fără mână.

Daniel 8:25 Mawu Ofanana

Iov 34:20

Toți, într-o clipă, vor muri. La miezul nopții va pieri Chiar un întreg popor. Cel tare Moare și el, deși nu are, Amestec, mâna omului;

Ieremia 48:26

„Hei! Voi, cu toți, să căutați Ca pe Moab să-l îmbătați, Pentru că el a îndrăznit, Acum, să se fi semețit, Fiind în contra Domnului! Pentru nelegiuirea lui, Moabul să se prăvălească, S-ajungă să se tăvălească În vărsătura lui și-astfel, De râs s-ajungă a fi el!

Plângerile 4:6

Căci vina fiicei cea pe care Sărmanul meu popor o are, Mai mare e, decât e cea Pe cari Sodoma o avea Și care fost-a nimicită De pe pământ, într-o clipită, Fără ca să fi pus – cumva – Mâna, asupră-i, cineva.

Daniel 11:12

Atuncea, împăratul are A fi cuprins de îngâmfare Și-o să doboare zece mii, Dar nu va birui. Să știi

Daniel 11:45

Va-ntinde corturile lui – Corturi ale palatului – Pe locurile care sânt Chiar între muntele cel sfânt Și prea slăvit, și între mare. Apoi, în locu-acela are Să se arate-al său sfârșit. Nimeni nu se va fi găsit Ca să îi fie-alăturea, Pentru ca ajutor să-i dea.”

Daniel 7:26

După toate acestea – iată – Veni-va și o judecată. În urma ei, se va vedea Că stăpânirea i se ia. Aceasta fi-va prăbușită Și pe vecie nimicită.

Daniel 7:8

Atent, la coarne, am privit Și am văzut cum a ieșit Un corn mic care, așezat, În al lor mijloc s-a aflat. În fața lui, eu am văzut Trei coarne-apoi cum au căzut, Iar toate coarnele acele, Din primele, se vădeau ele. Cornul cel mic, am mai văzut Că ochi de om ar fi avut. O gură el a dobândit Și cu trufie a vorbit.

Daniel 8:11

În urmă, el s-a înălțat Și a ajuns pân’ la cel care Peste oștire-a fost mai mare, Smulgându-i jertfa necurmată, Spurcându-i astfel totodată, Locul locașului său sfânt.

Daniel 9:25

Să știi și să-nțelegi, căci iată, De când porunca este dată Pentru a fi iarăși zidit Ierusalimul, negreșit, Și pân’ la vremea cea în care, Unsul (Mesia) va apare – Deci până la Cârmuitor – În curgerea vremurilor Sunt șapte săptămâni aflate. Când ele fi-vor încheiate, Urmează altele, sortite Piețele a fi zidite Și gropile. E vremea care Se va vădi de strâmtorare, Iar săptămânile acele Sunt șasezeci și două ele.

Fapte 12:23

Atunci, un înger a venit – Trimis de Domnul – și-a lovit, Față de toți, pe împărat, Pentru că slavă nu a dat Lui Dumnezeu. El a căzut, Iar viermi-ndată l-au umplut, Și-n felu-acesta, a murit.

2 Tesaloniceni 2:3

Deci, nimeni să nu reușească, În nici un chip, să v-amăgească. Ziua aceea, de apoi, Are să vină, însă, voi S-aveți deplină cunoștință, Că lepădarea de credință Trebuie, mai întâi, să vină Și să se-arate, la lumină, Omul fărădelegilor – Fiul pierzării – fraților,

2 Tesaloniceni 2:8

Atuncea, se va fi ivit Cel care e Nelegiuit, Iar Domnul nost’, Hristos Iisus, Venit din înălțimi, de sus, Are ca să îi iasă-n cale Și, cu suflarea gurii Sale, Pe loc, are să-l nimicească Și, astfel, o să-l prăpădească, De-ndată, la a Sa venire.

Revelația 17:14

Toți împărați-acești, apoi, Cu Mielul, vor purta război, Dar El are să reușească – În urmă – să îi biruiască, Pentru că-i Domnul domnilor Și Împăratul tuturor Celor cari sunt încoronați – Peste pământ – drept împărați. Toți cei pe care i-a chemat – Mielul – pe care i-a luat Drept credincioși și i-a ales A fi cu El – bine-nțeles Că și ei biruiesc apoi, Când se va da acel război.”

Revelația 19:16

Pe coapsă și pe strai, scria Numele care Îl avea, Și-anume, „Domn al domnilor” Și „Împărat al tuturor”.