Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Daniel 8:16 - Biblia în versuri 2014

16 Un glas de om, am auzit, Iar glasu-acela a venit Din mijlocul apei pe care Râul, chemat Ulai, o are. Puternic, glasul a strigat Și-n acest fel a cuvântat: „Gavrile, tălmăcește-ndată, Vedenia ce a fost dată!”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

16 Am auzit un glas de om, venind din mijlocul râului Ulai, care striga și zicea: «Gabriel, fă-l să înțeleagă această vedenie!».

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Am auzit o voce de om care venea din mijlocul râului Ulai. Ea striga, zicând: „Gabriel, ajută-l să înțeleagă această viziune!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Am auzit un glas de om în mijlocul [râului] Ulái care a strigat și a zis: „Gabriél, explică-i acestuia arătarea!”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Și am auzit un glas de om în mijlocul râului Ulai, care a strigat și a zis: „Gavrile, tâlcuiește-i vedenia aceasta!”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Și am auzit un glas de om între malurile Ulaiului și a strigat și a zis: Gavrile, fă pe acesta să înțeleagă vedenia.

Onani mutuwo Koperani




Daniel 8:16
16 Mawu Ofanana  

Acuma vin – cum ai văzut – Ca să îți fac de cunoscut, Cu-al tău popor, ce o să fie, În vremile ce au să vie. Căci tu – să știi – vedenia Pe care ți-o voi arăta, Voiește ca să îți arate Acele vremi îndepărtate.”


Am să îți fac de cunoscut Înscrisul care s-a trecut În cartea adevărului, Ca să cunoști cuprinsul lui. Nimeni nu-mi vine-n ajutor În contra domnitorilor, Doar voievodul vostru care, Drept Mihail, numele-și are.”


Atuncea, m-am apropiat De unul care s-a aflat În acel loc și i-am cerut Să-mi lămurească ce-am văzut. El, de îndată, mi-a vorbit Și visul mi l-a tălmăcit:


În viziunea ce-o aveam, Mi se părea că mă aflam În Susa, chiar în capitală. Fusesem dar – fără-ndoială – În al Elamului ținut. Lângă un râu, eu am șezut, Care, Ulai, era chemat.


Atuncea întrebat-am eu: „Ce-nseamnă caii, domnul meu?” Îngerul care a vorbit Cu mine, mi-a mărturisit: „Iată, am să-ți destăinuiesc, Ce semn, caii închipuiesc!”


El i-a vorbit îngerului: „Aleargă iute! Te grăbește Și ăstui tânăr îi vorbește: „În vremile ce au să vie, Ierusalimul o să fie Deschis, căci fi-va o cetate În care fi-vor adunate Mulțimi de neamuri și popoare Și vite-n număr foarte mare.”


Îngeru-a zis: „Gavril sunt eu! În față-I stau, lui Dumnezeu! El m-a trimis să îți vorbesc Și, vestea, să-ți împărtășesc.


A șasea lună, când veni, Gavril, din ceruri, se porni – Trimis de Dumnezeu – să cate, În Galileea, în cetate – La Nazaret – o fată-anume: Maria era al ei nume.


O voce, gravă și adâncă, Îi zise: „Taie și mănâncă!”


Nimica, însă, n-au văzut Acei care l-au însoțit, Pe Saul. Ei au auzit, Vorbele spuse, de-acel glas, Și-nmărmuriți, toți, au rămas.


Întreb acuma: nu sunt, oare, Toți, niște duhuri slujitoare, Trimise, slujbe, să-mplinească, La cei cari au să moștenească Neprețuita-I mântuire, Ce se revarsă peste fire?”


Eu m-am întors și am privit, Să-L văd pe Cel ce mi-a vorbit. Plin de uimire, mă uitam, Căci șapte sfeșnice vedeam – Lucrate-n aur fiecare – Alcătuind o roată mare.


Eu sunt Iisus! Iată că Eu Trimis-am, pe îngerul Meu, Către Biserici să vorbească Și astfel, să adeverească Aceste lucruri, ce-au să vină. Sunt, a lui David, Rădăcină, Sămânța Lui. Iată, sunt Eu, Luceafărul care, mereu, Răsare peste-a lumii față, În fiecare dimineață.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa