Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Daniel 8:12 - Biblia în versuri 2014

12 Toți cei care în oaste sânt, Pedeapsă-n urmă-au suferit, Pentru păcatul săvârșit, Față de jertfa arătată Precum că este necurmată. Jos adevăru-a fost zvârlit, De cornul care-a izbutit În tot ceea ce a făcut.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

12 Armata și jertfa continuă au fost date pe mâna lui din cauza fărădelegii. El a aruncat adevărul la pământ și a reușit în ceea ce a făcut.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

12 Armata și sacrificiul oferit continuu au ajuns la discreția lui – din cauza nedreptății comise. Cornul a aruncat adevărul la pământ și a reușit în toate acțiunile lui.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

12 O armată a fost dată în locul sacrificiului perpetuu spre nelegiuire și adevărul a fost aruncat la pământ. [Cornul] o va face și va reuși.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

12 Oastea a fost pedepsită din pricina păcatului săvârșit împotriva jertfei necurmate; cornul a aruncat adevărul la pământ și a izbutit în ce a început.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

12 Și o vreme de încercare a fost rânduită jertfei necurmate din pricina fărădelegii. Și el a aruncat adevărul la pământ și a lucrat după plac și a izbutit.

Onani mutuwo Koperani




Daniel 8:12
14 Mawu Ofanana  

Jefuitorii cari, mereu, Îl mânie pe Dumnezeu. Le merge bine tuturor Chiar dacă Dumnezeul lor


Dreptatea Ta s-a arătat A fi eternă. Legea Ta, Numai pe adevăr, va sta.


Nu îmi lua, din a mea gură, A adevărului măsură, Pentru că-n judecata Ta, A mea nădejde, doar, va sta!


Ei, la lucrarea Domnului – La tot ce face mâna Lui – Nu vor, deloc, să ia aminte, Ci își duc viața înainte. Domnul să îi doboare dar, Să nu se mai ridice iar!


În felu-acesta, izbăvirea Ne-a părăsit, iar mântuirea, Pe al nost’ plai, n-a mai venit, Ci ne-a uitat. S-a poticnit Și adevărul în piață, Iar a neprihănirii față N-am mai putut a o vedea, Căci prea departe se găsea.


„Ești prea drept Doamne, văd eu bine Și nu pot să mă cert cu Tine. Dar totuși, am găsit cu cale, Să Te întreb despre-ale Tale Orânduieli. Cum propășesc Cei răi și-n pace viețuiesc


Când are să se-ntoarcă-apoi, În a lui țară, înapoi, Cu sine, mare bogăție Va duce, însă, vrăjmășie Va ține în inima lui, În contra legământului Cel sfânt și, împotrivă-i, el Are ca să lucreze-astfel.


Cornul acela, mai apoi, Le-a făcut sfinților război Și-n urmă el i-au biruit.


Cu coarnele, el împungea Către apus și-asemenea Spre miazăzi și, negreșit, Spre miazănoapte. N-am zărit Vreo fiară care ar putea Ca împotrivă să îi stea, Iar cei ce-n mână i-au căzut, Să scape, nu au mai putut. Acel berbece nu făcea Decât așa precum voia, Din pricina puterii care I se făcuse foarte mare.


Fiara – așa cum am văzut – Război, cu sfinții, a făcut, Și a ajuns ca, la sfârșit, Pe-aceștia să-i fi biruit. În felu-acesta, stăpânire A pus, peste întreaga fire, Pe orice neam, pe-orice popor, Indiferent de limba lor, Indiferent de seminție.


De-al său plan, David a aflat Și-apoi, la sine, l-a chemat Pe preotul Abiatar, Zicând: „Adă efodul dar!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa