Daniel 6:27 - Biblia în versuri 2014

²⁷ El este Cel cari izbăvește! El este Cel cari mântuiește! Minuni și semne – cum Îi place – În cer și pe pământ, El face! Prin brațul Său, l-a izbăvit Pe Daniel, când s-a găsit Închis în groapa leilor. El l-a scăpat din gheara lor!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁷ El scapă și salvează. El face semne și minuni în ceruri și pe pământ, căci l-a scăpat pe Daniel din ghearele leilor“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁷ El scapă și salvează. El face semne și miracole în cer și pe pământ. El l-a salvat pe Daniel din ghearele leilor!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁷ Dau poruncă potrivit căreia, în toată stăpânirea regatului meu, [oamenii] să se teamă și să tremure înaintea Dumnezeului lui Daniél, căci el este Dumnezeul cel viu, care dăinuie în veci: domnia lui nu va fi distrusă și stăpânirea lui este fără de sfârșit.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁷ El izbăvește și mântuiește, El face semne și minuni în ceruri și pe pământ. El a izbăvit pe Daniel din ghearele leilor!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁷ El mântuiește și scapă și face semne și minuni în ceruri și pe pământ, el, care a mântuit pe Daniel din puterea leilor.

Daniel 6:27 Mawu Ofanana

Iov 36:15

Să știi că Domnul l-a scăpat Pe bietul om nenorocit Ce-n suferință s-a căit; Prin ea, primit-a înștiințare

Psalmi 145:13

Iată, a Ta împărăție Are să țină pe vecie, Iar stăpânirea Ta, cea mare, Veșnic rămâne în picioare.

Psalmi 18:48

Și cari, mereu, mă izbăvește De cel care mă dușmănește! Mai sus mă-nalți Tu, decât cei Care potrivnici sunt ai mei. Tu Doamne-mi ești izbăvitor, De omul cel asupritor.

Psalmi 18:50

Mereu, pentru-al Său împărat, Mari izbăviri Domnul a dat, Iar David – unsul Domnului – Capătă îndurarea Lui, Căci dată-i ea pentru vecie, Peste întreaga-i seminție.

Psalmi 32:7

Tu îmi ești, Doamne, ocrotire Și cu cântări de izbăvire Mă înconjori, pentru că poți, Din mari necazuri să mă scoți. (Oprire)

Psalmi 35:17

Doamne, dar cât mai zăbovești? Oare – la ei – cât mai privești? Din cursele ce le-au întins – În care vor ca să fiu prins – Să îmi scoți sufletul, aș vrea! De-asemeni, scapă viața mea, Din ghearele dușmanilor Cari sunt ca puii leilor!

Psalmi 97:10

Cei ce-L iubiți pe Dumnezeu, Răul, să îl urâți, mereu! Păzit este acel pe care, Drept credincios, Domnul îl are, Căci El, pe prea iubiții Săi, Îi izbăvește de cei răi.

Ieremia 10:10

Dar Domnul este Dumnezeu, Căci El este Cel viu, mereu. El este Cel adevărat Și este veșnic Împărat. Dacă Se mânie Preasfântul, Va tremura întreg pământul Și neamurile au să fie Lovite de a Lui urgie, Iar pe pământ nici un om nu-i, Să sufere urgia Lui.”

Daniel 2:44

Însă în vremea cea pe care Această-mpărăție-o are – În vremea-n care-nscăunați, Pe tron, sunt ai ei împărați – Acela care, tot mereu, E-al cerurilor Dumnezeu Va ridica o-mpărăție Cari veșnică are să fie. Află că nimeni, peste ea, A fi stăpân, nu va putea, Căci nimicite, de ea, sânt Domniile de pe pământ. De-aceea, astă-mpărăție Va dăinui pe veșnicie.

Daniel 4:31

Nici n-a sfârșit el de vorbit, Când, din înalt, s-a auzit Un glas puternic, răspicat, Cari în ăst fel a cuvântat: „Află-mpărate că, de-ndată, Împărăția ți-e luată!

Daniel 4:34

După ce vremea sorocită Ajunse de a fi-mplinită, Eu – Nebucadențar – de-ndat’, Ochii spre cer mi-am ridicat Și-n clipa ‘ceea am simțit Că mințile mi-au revenit. Pe Cel Prea-Nalt L-am lăudat Și-apoi L-am binecuvântat Pe-Acela care Se vădește Că-n vecii vecilor trăiește. El este cel cari peste fire Are întreaga stăpânire, Căci doar a lui împărăție, Din neam în neam, are să ție.

Daniel 4:35

Toți oamenii pământului Nimic sunt înaintea Lui. El este Cel ce poate face, Mereu, doar după cum Îi place, Cu toată oastea cerului Și oamenii pământului. Nimeni nu poate să se ție În contră la a Lui mânie, Pentru că – iată – nimeni nu-i, Ca să Îi zică „Ce faci?”, Lui.

Daniel 6:20

Cu un glas plâns, el l-a strigat Pe Daniel și-a cuvântat: „Hei, Daniele! Trăiești, oare, Tu, cari slujești fără-ncetare La Dumnezeul cerului? Putut-a, oare, brațul Lui, Să-nchidă gura leilor Scăpându-l pe-al Său slujitor?”

Ioan 4:48

Iisus, atunci, a glăsuit: „Minuni – dacă n-o să vedeți – Cu nici un chip, n-o să credeți!”

Fapte 4:30

Întinde brațul Tău cel sfânt, Minuni să fie-nfăptuite Și bolile tămăduite, Stârpit să fie orice rău, Prin Numele Robului Tău,

Evrei 2:4

Iar Dumnezeu a întărit-o Prin semne mari, nemaivăzute, Și prin minunile făcute Doar prin puterea Lui cea mare, Și-apoi prin darurile care Sunt ale Duhului Său Sfânt Venit, din ceruri, pe pământ – Daruri pe care le-a-mpărțit, Așa precum El a dorit!

1 Samuel 17:26

David, pe cei ce s-au aflat În jurul lui, i-a întrebat: „Ce are să se facă, oare, Celui care o să-l omoare Pe Filistean și-n acest fel, Ridică, de pe Israel, Ocara ce s-a aruncat? Cum de, ăst om a cutezat – Cari netăiat e împrejur – S-arunce cu ocară-n jur, Pe oștile lui Dumnezeu, Acela care-I viu, mereu?”