Daniel 5:19 - Biblia în versuri 2014

¹⁹ Mărimea care i-a fost dată Făcutu-l-a – cum ai văzut – În toată lumea, cunoscut. Popoarele neamurilor – Indiferent de limba lor – De-a lui putere, se temeau Și înainte-i tremurau, Căci împăratul a putut Să facă după cum a vrut, Pentru că viața omului Era-n mâna-mpăratului. Putea ucide sau putea, Cruțare vieții să îi dea. Putea să-nalțe pe acel Pe care îl ales el, Sau să coboare el putea Pe orișicine, cum voia.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁹ iar din cauza măreției pe care i-o dăduse, toate popoarele, națiunile și oamenii de orice limbă tremurau și se temeau de el, căci împăratul omora pe cine voia și lăsa în viață pe cine voia, înălța pe cine voia și smerea pe cine voia.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁹ Din cauza autorității pe care i-o dăduse, toate popoarele, etniile și ceilalți oamenii care vorbesc orice fel de limbă, tremurau înaintea lui și le era frică de el. Regele omora și lăsa să trăiască pe cine dorea el. Punea în funcții respectabile și destituia din ele pe oricine, conform dorinței lui suverane.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁹ Datorită măreției pe care i-o dăduse, toate popoarele, neamurile și limbile tremurau și se înspăimântau înaintea lui. El omora pe cine voia și lăsa în viață pe cine voia; înălța pe cine voia și înjosea pe cine voia.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁹ și, din pricina mărimii pe care i-o dăduse, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile se temeau și tremurau înaintea lui. Căci împăratul omora pe cine voia și lăsa cu viață pe cine voia; înălța pe cine voia și cobora pe cine voia.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁹ Și de mărimea ce i‐a dat, toate popoarele, neamurile și limbile tremurau și se temeau înaintea lui; omora pe cine voia și lăsa să trăiască pe cine voia și înălța pe cine voia și smerea pe cine voia.

Daniel 5:19 Mawu Ofanana

2 Regi 25:28

Cu bunătate, s-a purtat, Față de el și-apoi, i-a pus Un scaun, ce-a fost mai presus De-al împăraților pe care, În Babilon, supuși, îi are.

Proverbe 16:14

Când împăratul e furios, Mânia sa – neîndoios – Drept vestitor al morții este; Dar înțeleptul știe peste Mânia lui, ca să pășească Și poate să îl potolească.

Qohelet 8:3

Nu te grăbi, din fața lui – Din fața împăratului – Să pleci și-apoi să stăruiești În rele, ci să te păzești,

Езекиел 31:11

L-am lăsat pradă mâinilor Viteazului neamurilor, Care-i va face, cu dreptate, Doar după a lui răutate, Pentru că Eu l-am izgonit.

Daniel 11:12

Atuncea, împăratul are A fi cuprins de îngâmfare Și-o să doboare zece mii, Dar nu va birui. Să știi

Daniel 11:16

Cel ce-mpotriva lui pornește Va face după cum dorește, Căci n-o să fie nimenea, Cari împotrivă să îi stea. El se va îndrepta, de-odată, Spre țara ‘ceea minunată. În ea, are să se oprească Și are ca să nimicească Tot ce, în mâini, îi va cădea.

Daniel 11:3

Dar un puternic împărat – Viteaz – se va fi arătat Și va domni în timpu-acel. Putere o să aibă el, Și astfel o să stăpânească Așa precum o să voiască.

Daniel 11:36

Cel care-i împărat va face, Atunci, numai precum îi place. Se va-nălța și – negreșit – Pe sine se va fi slăvit, Cu mult mai mult decât toți cei Care se cheamă dumnezei. Lucruri neauzite, el Are să spună despre Cel Ce-i Dumnezeul tuturor Și Domn al dumnezeilor. Atunci, el o să propășească, Până când o să se sfârșească Timpul menit pentru mânie, Căci împlinit are să fie Totul, precum s-a stabilit, Exact la timpul potrivit.

Daniel 3:29

Iată acum, ce porunci vreau, Pentru al meu popor, să dau: Toți oamenii care-au să fie În a mea-ntinsă-mpărăție – Indiferent de limba lor, De al lor neam sau de popor – Dacă vor cuteza, cumva, De rău de a grăi ceva De Dumnezeul Cel pe care Șadrac, cu Abed-Nego-L are Și cu Meșac, voiesc să știe Că vor simți a mea mânie. Nu vor scăpa nepedepsiți Oameni-acei nesocotiți, Ci fiți cu toți încredințați Că în bucăți vor fi tăiați, Iar a lor casă, de îndată, Are să fie dărâmată, Căci nu-i alt Domn să izbutească, Asemeni Lui, să izbăvească.”

Daniel 3:4

Un crainic fost-a rânduit, Care în ăst fel a vorbit – Tare – în fața tuturor: „Ascultați dar, neamurilor! Popoarelor, mă ascultați, Și voi toți care adunați, Acum, în acest loc, sunteți Și limbi deosebite-aveți! Iată, în ceea ce privește Chipul, ce vi se poruncește:

Daniel 3:6

Oricine-i omu-acela care Nu-i va aduce închinare Chipului ce s-a înălțat, În flăcări fi-va aruncat, În mijlocul unui cuptor!”

Daniel 4:17

Această hotărâre dată Asupra lui, a fost luată Acum, în sfatul străjilor, Căci înaintea sfinților, La cale a fost pusă ea, Pentru că-n acest fel se vrea Să știe cei vii care sânt Pe fața-ntregului pământ, Căci Cel Prea-Nalt Se dovedește – Neîncetat – că stăpânește Asupra-mpărățiilor Ce sunt ale oamenilor Și că necontenit va face, Cu ele, după cum Îi place, Punând în fruntea lor să stea Pe-acela pe care îl vrea, Căci îl înalță, ne-ndoios, Pe omul cel de mai de jos!”

Daniel 4:19

Atuncea, Daniel – numit Și Beltșațar – a stat uimit O clipă, și s-a arătat Că-n gânduri este tulburat. În urmă, Nebucadențar Îi zise astfel: „Beltșațar, Să nu te tulbure ce-am zis Și nici tâlcul din al meu vis!” După aceea, Beltșațar I-a spus lui Nebucadențar: „Vai, împărate, domnul meu, Visul acesta, îl vreau eu Pentru cei care se vădesc Vrăjmași ai tăi! Apoi doresc Ca tâlcuirea lui să fie A celor ce-ți sunt dușmani ție!

Daniel 4:22

Copacu-acela, să știi bine Că te închipuie pe tine. Tu ești cel cari, neîncetat, Ai tot crescut și te-ai ‘nălțat. Atât de mult tu te-ai întins, Încât și cerul l-ai atins Și-n a ta stăpânire sânt Și marginile de pământ.

Habacuc 2:5

Precum e cel semeț sau beat, Neliniștiți s-au arătat Cei mândri, căci gurile lor, Spre locuința morților, Necontenit, se tot lărgesc. Nesățioși se dovedesc, Precum e moartea, căci ar vrea Să strângă – dacă ar putea – Popoarele neamurilor.

Ioan 19:11

„Nici o putere, n-ai avea” – I-a zis Iisus – „asupra Mea, Dacă ea nu ți-ar fi fost dată, De sus, de către al Meu Tată. Cel care-n mâna ta M-a dat, A săvârșit un greu păcat!”

Romani 13:1

„Supuși dar, stăpânirilor, Să fiți, mereu, voi, fraților, Căci nici o stăpânire nu-i Fără de voia Domnului. Deci, stăpânirile ce sânt, Pe fața-ntregului pământ, Sunt rânduite, tot mereu, Numai de către Dumnezeu.

Revelația 5:9

Un cântec nou, cu toți cântau, Și-n cântec, astfel glăsuiau: „Tu singur doar, ai fost găsit, Cartea s-o iei, și-nvrednicit Să rupi pecețile pe care, Aceasta, peste ea, le are; Căci Tu ai fost înjunghiat Și astfel, ai răscumpărat, Cu al Tău sânge – cu mult greu – Mulți oameni, pentru Dumnezeu, Căci, către El, aveau să vie, Din orișicare seminție, Din orișicare limbă-anume, Din orișice norod, din lume.