Daniel 4:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Au început ca să sosească, Îndată, marii vrăjitori, Mai mulți Haldei și ghicitori, Precum și cei ce se vădesc Că-n stelele din cer citesc. Visul, atunci, le-am povestit, Dar ei nu mi l-au tâlcuit.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ Atunci au venit vrăjitorii, descântătorii, astrologii și ghicitorii, le-am spus visul, dar ei n-au putut să-mi dea interpretarea.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Astfel au venit vrăjitorii și astrologii, cărora le-am relatat visul; dar ei nu au putut să îmi ofere interpretarea lui.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Acestea sunt viziunile din capul meu când eram în pat: priveam și era un copac în mijlocul pământului și înălțimea lui era foarte mare.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Îndată au venit vrăjitorii, cititorii în stele, haldeenii și ghicitorii. Le-am spus visul, și nu mi l-au putut tâlcui.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Atunci au intrat cărturarii, descântătorii, haldeii și fermecătorii și am spus visul înaintea lor, dar nu mi‐au arătat tălmăcirea lui.

Daniel 4:7 Mawu Ofanana

Geneza 41:24

Iar uscăturile aceste S-au repezit, fără de veste, Și-au înghițit primele spice – Cele frumoase și voinice. Am spus acestea magilor. Degeaba. Cu știința lor, Tâlcul ascuns, nu l-au găsit, Faptelor ce le-am povestit.”

Geneza 41:8

Când Faraon s-a deșteptat, S-a simțit foarte tulburat. Chemă pe înțelepții lui – Pe toți magii Egiptului – Sperând că are să găsească Pe cineva, să-i tălmăcească Tâlcul ascuns al visului. Însă, nici unul dintre-ai lui, N-a fost atât de iscusit.

Psalmi 37:35

Pe cel rău, tare l-am văzut: Copac puternic, înverzit.

Isaia 44:25

Eu singur doar, Mă dovedesc, În stare să zădărnicesc Chiar semnele cele pe care Prorocul mincinos le are Și să-i scot drept înșelători Pe cei care sunt ghicitori. Fac, pe-nțelepți, să dea-napoi Și-n nebunie mai apoi, Prefac toată știința lor.

Езекиел 31:3

Asirianul se vădea Un cedru falnic ce creștea Îl al Libanului ținut. Ramuri stufoase a avut; Frunzișul său era umbros; Tulpina i-a crescut, frumos, Iar al său vârf s-a tot întins, Până când norii a atins.

Daniel 1:4

Tineri-acei au trebuit, Frumoși să fie – negreșit – Fără cusur și învățați, Cu-nțelepciune înzestrați În orice ramură pe care Știința-acelei vremi o are; De-asemenea, s-a mai cerut, Pricepere să fi avut Și-o minte ageră, cu care Să se vădească-a fi în stare De a sluji la-mpărăție Și lângă împărat să fie. De la ăști tineri, se cerea Ca să învețe scrierea, Precum și limba cea pe care Neamul Haldeilor o are.

Daniel 2:10

Haldei-atunci răspuns au dat Și ziseră către-mpărat: „Oameni, precum voiești, nu sânt Pe fața-ntregului pământ. Nu este nimeni priceput Să-ți spună ceea ce-ai cerut. De-aceea, nici un împărat – Oricât a fost de înălțat Și-oricât de mare s-a făcut – Așa ceva nu a cerut, De la cei cari sunt vrăjitori Sau sunt în stele cititori, Cum n-a cerut nici de la cei Care se dovedeau Haldei!

Daniel 2:27

În urmă, Daniel a zis: „În ce privește al tău vis – Ceea ce ceri tu, împărate – E-o taină pe care n-o poate Pătrunde cel cei vrăjitor Sau e în stele cititor, Căci înțelepții, ce îi are Măria-ta, nu sunt în stare Să o pătrundă. E prea greu.

Daniel 2:7

Ei au răspuns, a doua oară: „Vrem ca-mpăratul – bunăoară – Să spună ce vis a avut Și îi vom face cunoscut, Îndată, tâlcul cel pe care Visul ce l-a visat îl are!”

Daniel 3:8

Cu-acest prilej, niște Haldei, Având gând rău pentru Iudei, Să îi pârască au cătat – Atunci – în față la-mpărat.

Daniel 4:18

Acesta-i visul, așadar, Pe cari eu – Nebucadențar, Cel ce sunt pus drept împărat – Visatu-l-am, în al meu pat. Acuma Beltșațar, pe tine, Eu te-am chemat, aici, la mine, Ca visul să mi-l deslușești Și al lui tâlc să mi-l vestești. Toți înțelepții cei pe care Marea-mi împărăție-i are, Neputincioși s-au dovedit, Căci ei nu mi l-au tâlcuit. Tu însă poți – cum văd prea bine – Pentru că numai tu, în tine, Ai duhul pe cari îl vădeau Doar dumnezeii sfinți că-l au.”

Daniel 5:7

În gura mare, a strigat, În urmă, marele-mpărat, Să vină ai săi vrăjitori, Cu cei care sunt cititori În stele, precum și cu cei Ce se vădeau a fi Haldei. Când toți în față-i au venit, În acest fel el le-a vorbit: „Cel care poate să citească Scrisul și să mi-l tălmăcească, Are să fie îmbrăcat În purpură și-i va fi dat Un lănțișor de aur care, La gât, ca să îl poarte, are. La cârmă, în împărăție, Al treilea el are să fie.”

Daniel 5:8

Toți înțelepții cei pe care Ținutul Babilon îi are, Au încercat ca să citească Scrisoarea și s-o tălmăcească, Dar orișicât s-au străduit, Nici unul nu a izbutit.