Daniel 3:28 - Biblia în versuri 2014

²⁸ Atuncea, Nebucadențar, Luând cuvântul, zise iar: „Să fie binecuvântat Cel ce e Domn cu-adevărat, Acela care e, mereu, Adevăratul Dumnezeu Cari, de Șadrac, este slujit Și de Meșac și – negreșit – Slujit e și de-acela care, Drept Abed-Nego, nume, are! Și binecuvântat, mereu, Să fie al lor Dumnezeu Cari Și-a trimis îngerul Său, Ca să-i păzească de-orice rău, Pe cei trei ce se dovedesc Precum că Lui, doar, Îi slujesc, Căci după cum noi am văzut, Numai în El s-au încrezut! Iată că îngeru-a venit Și pe cei trei i-a izbăvit, Căci mai de grabă au călcat Porunca dată de-mpărat Și nu s-au închinat la cei Care nu le sunt dumnezei. Mai bine, trupurile lor, Pradă le-au dat flăcărilor, Dar nu s-au închinat la cei Care nu le sunt dumnezei. Ei se închină, tot mereu, Numai la al lor Dumnezeu!

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁸ Nebucadnețar a zis: „Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Șadrak, al lui Meșak și al lui Abed-Nego, Care l-a trimis pe îngerul Său și i-a salvat pe slujitorii Săi. Ei s-au încrezut în El, au desconsiderat porunca împăratului și și-au dat mai degrabă trupurile lor, decât să slujească și să se închine oricărui alt dumnezeu decât Dumnezeului lor.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁸ Nabucodonosor a zis: „Dumnezeul lui Șadrac, al lui Meșac și al lui Abed-Nego să fie binecuvântat. El este Cel care Și-a trimis îngerul și i-a scăpat pe slujitorii Săi. Ei s-au încrezut în El, au sfidat ordinul regelui și au preferat să riște distrugerea corpurilor lor decât să slujească și să se închine oricărui alt (dumne)zeu decât Dumnezeului lor.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁸ Căci ai făcut judecată dreaptă în privința a tot ceea ce ai adus asupra noastră și asupra cetății sfinte a părinților noștri, Ierusalímul , căci în adevăr și dreptate ai adus toate acestea din cauza păcatelor noastre.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁸ Nebucadnețar a luat cuvântul și a zis: „Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego, care a trimis pe îngerul Său și a izbăvit pe slujitorii Săi care s-au încrezut în El, au călcat porunca împăratului și și-au dat mai degrabă trupurile lor decât să slujească și să se închine altui dumnezeu decât Dumnezeului lor!

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁸ Nebucadnețar a vorbit și a zis: Binecuvântat fie Dumnezeul lui Șadrac, al lui Meșac și al lui Abed‐Nego, care a trimis pe îngerul său și a scăpat pe slujitorii săi care s‐au încrezut în el și au schimbat cuvântul împăratului și și‐au dat trupurile ca să nu slujească și nici să se închine vreunui dumnezeu decât Dumnezeului lor.

Daniel 3:28 Mawu Ofanana

Geneza 9:26

„Să fie binecuvântat Cel care-i este Dumnezeu Lui Sem – precum este și-al meu – Iar Canaan rob să îi fie!

1 Cronici 5:20

Primit-au ajutor din jur, Bătându-i pe Hagareniți Și pe cei care însoțiți Erau cu ei. Au câștigat, Doar pentru că ei au strigat La Dumnezeu, în plin război, Iar El i-a ajutat apoi. I-a sprijinit, căci a văzut Precum că-n El s-au încrezut.

2 Cronici 20:20

Când zorii zilei au venit, Întreg poporul a pornit Către Tecoua, pustiu care Se întindea în depărtare. Ieșind în față, Iosafat, Către popor a cuvântat: „Voi – cei din Iuda adunați – Cei în Ierusalim aflați, Nădejde să aveți mereu, În al nost’ Domn și Dumnezeu, Căci astfel fi-veți întăriți. Izbândă o să dobândiți, Crezând cuvântul Domnului, Rostit prin toți prorocii Lui.”

2 Cronici 32:21

Atunci, un înger a venit, Trimis de Domnul, și-a lovit Oastea Asirienilor Precum și-a împăraților Care acolo se aflau Și-alăturea de ei mergeau Către Ierusalim. Îndată, Tabăra fost-a ridicată, Iar Sanherib s-a-ntors apoi, Cu toată oastea, înapoi. Ajuns acasă, a intrat În templul ce-a fost închinat În cinstea zeului pe care Poporul său drept domn îl are. Acolo-n templul zeului, Ai săi feciori, asupra lui, Cu săbiile-au tăbărât Îndată, și l-au omorât.

Esdra 1:3

Doresc să aflu, mai apoi, Cine anume, dintre voi, E din poporul Domnului? Aceia care sunt ai Lui, Sunt liberi de-a pleca-napoi, Iar Dumnezeu fie cu voi! Deci, la Ierusalim plecați Și-acolo vreau să ridicați O Casă Domnului pe care Neamul lui Israel Îl are. Căci numai Domnul e, mereu, Adevăratul Dumnezeu, Iar locul Lui – după cum știm – Se află la Ierusalim.

Esdra 6:11

Iată acum, ce poruncesc, Pentru cei care îndrăznesc Să-ncalece-al meu cuvânt: De-ndată, Din casa lor va fi luată O grindă, ca să-i spânzurați Pe cei cari fi-vor vinovați. Într-o grămadă de gunoi, Casa le-o veți preface-apoi.

Psalmi 103:20

Voi, îngeri ai lui Dumnezeu, Să-L binecuvântați mereu, Căci împliniți porunca Lui Și-auziți glasul Domnului! Să-L binecuvântați, cum cere Faptul că sunteți în putere!

Psalmi 147:11

Domnul iubește pe acel Cari teamă va avea de El, Punând toată nădejdea lui În bunătatea Domnului.

Psalmi 33:18

Iată că ochiul Domnului Privește-asupra omului Care, de El, știe-a se teme, Și peste cei ce-n orice vreme În bunătatea Lui arată Că-și au nădejdea-ncredințată,

Psalmi 33:21

Inima noastră-n Dumnezeu Găsește bucurii, mereu, Căci ale noastre-ncrederi sânt Puse în al Său Nume Sfânt.

Psalmi 34:22

Scăpat e sufletul celui Cari este rob al Domnului, Și-n felu-acesta, nimenea Dintre cei cari, încrederea – În Domnu-și pun necontenit – N-are să fie osândit.

Psalmi 62:8

Popoarelor, în orice vreme, De Domnul trebuie-a vă teme Și-ncredere s-aveți în El. Cu toți goliți-vă, astfel, Inima-n fața Lui. Apoi, El adăpost e, pentru noi.

Exodul 20:5

La toate-acestea câte sânt, Să nu te-nchini – să te ferești – Și nu cumva să le slujești. Căci al tău Domn și Dumnezeu, Întotdeauna, voi fi Eu. Eu sunt un Dumnezeu gelos, Cari pedepsește, ne-ndoios, Greșelile părinților, Până și în copiii lor – Al treilea și-al patrulea ram E pedepsit, din neam în neam, La toți cari ură Îmi nutresc.

Isaia 12:2

Iată că Domnul Dumnezeu E izbăvirea mea, mereu. Mă-ncred în El și pot să zic Că nu am teamă de nimic. Domnul este a mea tărie Și pricina de bucurie. Pricini de laudă, mereu, Îmi e al nostru Dumnezeu, Pentru că S-a milostivit Și mântuire am primit.

Isaia 37:36

Îngerul Domnului, sosit În miez de noapte, a lovit Oștile-Asirienilor. El a ucis, din rândul lor – Atunci – o sută și optzeci Și cinci de mii, de oameni. Deci, Când zorile s-au arătat, Doar trupuri moarte a aflat – Pe câmpuri – Sanherib. Îndată,

Isaia 50:10

Aceia cari – de bună seamă – De Domnul știu ca să se teamă, Asculte glasul Robului Venit din partea Domnului! Cel cari în beznă-a rătăcit, Căci de lumină-a fost lipsit, Să vină-n fața Domnului – Cu-ncredere-n Numele Lui – Și să se bizuie, mereu, Numai pe Domnul Dumnezeu!

Daniel 2:47

În urmă, către Daniel, El glăsuit-a în ăst fel: „Cu-adevărat, văzut-am eu Cum că al vostru Dumnezeu E Domnul dumnezeilor Și Domnul împăraților, Căci El doar ți-a descoperit Taina de care mi-ai vorbit!”

Daniel 3:25

Din nou, cuvântul a luat Și spuse marele-mpărat: „Ei bine, văd în acel loc, Că patru oameni sunt în foc. Mergeți și voi și vă uitați! Sunt slobozi și nevătămați! Al patrulea, precum văd eu, Pare un fiu de dumnezeu!”

Daniel 4:34

După ce vremea sorocită Ajunse de a fi-mplinită, Eu – Nebucadențar – de-ndat’, Ochii spre cer mi-am ridicat Și-n clipa ‘ceea am simțit Că mințile mi-au revenit. Pe Cel Prea-Nalt L-am lăudat Și-apoi L-am binecuvântat Pe-Acela care Se vădește Că-n vecii vecilor trăiește. El este cel cari peste fire Are întreaga stăpânire, Căci doar a lui împărăție, Din neam în neam, are să ție.

Daniel 6:16

Când împăratu-a auzit Lucrul acest, a poruncit Să fie Daniel chemat Și-apoi să fie aruncat În groapa leilor. Când el L-a întâlnit pe Daniel, I-a zis, plin de păreri de rău: „Acuma, Dumnezeul tău, La cari slujești fără-ncetare, Să vină să îți dea scăpare!”

Daniel 6:26

Voiesc ca pe întinderea Ce-o are-mpărăția mea, Voi să vă temeți, tot mereu, De Cel ce-i este Dumnezeu Lui Daniel, căci bine știu Că El e Dumnezeul viu, Cari dăinuiește pe vecie. Nicicând, a Lui Împărăție, Nu are să se nimicească, Pentru că n-o să se sfârșească În veac mărita-I stăpânire Întinsă peste-ntreaga fire.

Matei 4:10

„Satano, piei!” – Iisus i-a zis – „Căci iată ce mai este scris: „Lui Dumnezeu să Îi slujești, În fața Lui să te smerești Și să te-nchini doar Domnului!”

Fapte 4:19

Ioan și Petru-atunci au spus: „Acum dar, judecați și voi: De cine-i – drept – s-ascultăm noi, Mai mult? De voi? De Dumnezeu? Răspunsul nu-i așa de greu.

Fapte 5:19

Al Domnului, trimis din cer, În miez de noaptea, a deschis Ușa, la temniță, și-a zis

Romani 12:1

„Vă-ndemn dar, fraților, mereu, Pentru ca Domnul Dumnezeu Să vă arate îndurare, Să vă aduceți, fiecare, Al vostru trup, drept jertfă vie, Cari sfântă trebuie să fie, Spre-a fi plăcută Domnului, Căci ea, apoi, în fața Lui, Are să vi se socotească Slujbă a fi, duhovnicească.

1 Corinteni 13:3

Chiar dacă, avuția mea, Aș da-o, să hrănesc cu ea, Pe cei săraci, care-o duc greu, Sau ars, dacă, e trupul meu, Dacă n-am dragoste – vă zic – Nu-mi folosește, la nimic.

Filipeni 1:20

Nădejdea mea-i în Cel de Sus, Și știu, într-adevăr, prea bine, Că nu voi fi dat de rușine – Apoi – în față-I, cu nimic. De-aceea, pot ca să vă zic, Cum că Hristos, întotdeauna, În al meu trup, va fi într-una, Cu îndrăzneală, proslăvit Prin viața mea, necontenit; Și proslăvit, de-asemenea, Va fi El și prin moartea mea.

Evrei 1:14

Întreb acuma: nu sunt, oare, Toți, niște duhuri slujitoare, Trimise, slujbe, să-mplinească, La cei cari au să moștenească Neprețuita-I mântuire, Ce se revarsă peste fire?”

Evrei 11:37

Unii, cu pietre-au fost loviți, Alții sfârșit-au chinuiți, Unii, la moarte, au fost dați, Fiind în două-apoi tăiați, Cu fierăstrăul. Au murit De sabie, au pribegit Doar cu cojoace îmbrăcați, În piei de capre-nfășurați, În lipsuri mari, mereu munciți, De toată lumea prigoniți.

1 Petru 1:21

Care, prin El, credeți apoi, În Dumnezeu ce L-a-nviat Din morți și, slavă, El I-a dat, Pentru a face cu putință, S-aveți nădejde și credință, În Dumnezeu, neîncetat.

Revelația 12:11

Ei biruință-au câștigat Prin sângele ce l-a vărsat Mielul, asupra tuturor, Și prin mărturisirea lor. Nimic nu au precupețit – Nici viața lor, nu și-au iubit – Ci au dorit, mai mult, să moară, Decât să-și lase, bunăoară, Cuvântul mărturiei lor.