11 De-asemenea, bine știm noi, Că ai mai poruncit apoi, Ca oricine-i omul cel care Nu-i va aduce închinare Chipului ce s-a înălțat, În flăcări fi-va aruncat, În mijlocul unui cuptor.
Noi știm, mărite împărat, Cum că poruncă tu ai dat Că dacă auzi-vom noi Al trâmbițelor glas și-apoi Și sunetul cavalului, Precum și al cimpoiului, Glasul de sunet de ghitare Sau cel ce alăuta-l are, Glasul pe care o să-l dea Psaltirea ori de-asemenea Semnalele ce vor fi date De instrumentele-adunate În acest loc, să ne-aruncăm Jos, la pământ, să ne-nchinăm În fața chipului ‘nălțat Care din aur e turnat.
Dar iată, în al tău popor, Se află-acum niște Iudei. Să știi că-n ale lor mâini, ei Au trebile ținutului Ce este-al Babilonului, Pe cari în grija lor le-ai dat. Aceștia nu s-au închinat – Așa după cum am văzut – Chipului care l-ai făcut! Nu slujesc oamenii acei La cei care-ți sunt dumnezei. Primul, Șadrac, este chemat. El este, de Meșac, urmat, Iar cel de-al treilea s-a vădit Că Abed-Nego, s-a numit.
Oameni-acei au cuvântat Din nou, zicând către-mpărat: „Pe Daniel, l-am găsit noi – Pe cel luat prins de război, Din Iuda – că a încălcat Poruncile ce tu le-ai dat. De trei ori, zilnic, Daniel Intră în casă, unde el Se roagă-apoi, Celui pe care, Drept Domn, poporul său Îl are!”
Iată că toți aceia cari Sunt căpitanii tăi cei mari – De tine puși ca să îți fie Slujbași peste împărăție – Cu cei care sunt dregători Ori sfetnici sau cârmuitori, Sunt de părere că e bine Ca o poruncă, de la tine, Asupra țării să pornească. Pe-aceasta să o însoțească Și o oprire aspră, care Va pedepsi pe fiecare, Dacă se face vinovat De faptul de a fi-nălțat Vreo rugă către cineva Sau către-un dumnezeu, cumva, Un timp ce-n ale vremii file Va număra treizeci de zile. În timpu-acesta, negreșit, Are să fie-ngăduit Ca rugi să fie înălțate, Doar către tine, împărate. Cel care nu se va supune La ceea ce porunca spune, Are să fie pedepsit Și-n groapa leilor, zvârlit.
„Am fost la temniță și, iată Că am găsit-o încuiată, Iar ceata păzitorilor Ședea-naintea ușilor. Noi, ușile-am desferecat Și înlăuntru am intrat; Însă, pe nimeni, n-am găsit.”