Daniel 2:9 - Biblia în versuri 2014

⁹ Aflați că dacă – de îndat’ – Nu îmi veți spune ce-am visat, Aceeași soartă aveți-apoi, Pentru că bine văd că voi, Să vă-nțelegeți doar voiți, Și-n urmă-n fața mea veniți Doar cu minciuni, ca să puteți Câștiga timp și să vedeți Cu ochii voștri fiecare, Cum e a vremilor schimbare. De-aceea, vreau ca imediat Să-mi spuneți voi, ce am visat, Pentru că dacă o să-l știți, Visul, puteți să-l tălmăciți!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁹ Dacă nu-mi veți face cunoscut visul, nu rămâne decât un singur verdict pentru voi! Văd că v-ați înțeles să-mi ziceți minciuni și lucruri false, sperând că situația se va schimba. Așadar, spuneți-mi visul ca să știu astfel că sunteți în stare să-mi dați și interpretarea lui!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁹ Dacă nu îmi veți relata ce am visat, rămâne doar acel singur verdict care este împotriva voastră! Văd că ați vorbit unul cu altul ca să îmi spuneți minciuni și lucruri eronate, sperând că situația voastră se va schimba. Deci relatați-mi visul, ca să știu astfel că sunteți capabili să îmi oferiți și interpretarea lui!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁹ Dacă nu-mi veți face cunoscut visul, o singură hotărâre este pentru voi, pentru că v-ați pus de acord să spuneți înaintea mea cuvinte mincinoase și false până se vor schimba vremurile. De aceea, spuneți-mi visul și voi cunoaște că puteți să-mi faceți cunoscută interpretarea!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁹ Dacă deci nu-mi veți spune visul, vă așteaptă pe toți aceeași soartă, fiindcă vreți să vă înțelegeți ca să-mi spuneți minciuni și neadevăruri până se vor schimba vremurile. De aceea, spuneți-mi visul, ca să știu dacă sunteți în stare să mi-l și tâlcuiți!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁹ Dar dacă nu‐mi veți face cunoscut visul, o singură hotărâre este pentru voi; căci ați pregătit să spuneți înaintea mea cuvinte mincinoase și stricate, până se va schimba vremea: spuneți‐mi deci visul și voi cunoaște că puteți să‐mi arătați tălmăcirea lui.

Daniel 2:9 Mawu Ofanana

1 Regi 22:22

„Dar cum vei face?” – a voit Domnul să știe, negreșit. „Am să mă fac duh de minciună Și-ai săi proroci, toți, au să-i spună Ca să se ducă la Ramot. În felu-acesta, eu socot Cum că Ahab are să piară.” „Așa să faci! Ieși dar, afară, Și fă precum ai cuvântat” – Îi zise Domnul – „de îndat’!”

1 Regi 22:6

În fața împăratului, Prorocii – toți – s-au adunat Și-n număr, ei s-au ridicat La patru sute-aproape. Când Se strânseră toți, așteptând ‘Naintea lui, Ahab a spus: „Iată, în gând, acum, ne-am pus, În Galaad, ca să plecăm, Ramotul să-l eliberăm. Voiesc să știu ce spuneți voi: Să pornesc oare, ăst război, Sau să mă las? Cum e mai bine?” „Du-te, căci Domnul e cu tine” – Prorocii toți l-au sfătuit.

Estera 4:11

Nu pot să intru la-mpărat, Dacă la el, nu m-a chemat. O lege e, ce pedepsește Pe-acela care îndrăznește – Fie femeie sau bărbat – Ca să pătrundă, nechemat, În curtea împăratului, Din interiorul casei lui. Dacă cumva s-a întâmplat Și cineva tot a intrat Fără să fi avut chemare, Sorți de-a scăpa cu viață, n-are. El va fi omorât de-ndat’. Numai așa va fi scăpat, Dacă-mpăratul, semn, îi face Pentru a fi lăsat în pace, Cu-al său toiag de aur care Va fi-ndreptat spre-acela care, La el, să vină, a-ndrăznit – Așa doar, fi-va izbăvit. Iar eu, la el, n-am fost chemată. Treizeci de zile-s de când, iată Că pe-mpărat nu l-am văzut. Deci, nu știu ce e de făcut.”

Proverbe 12:19

Gura cari adevăr doar are, E întărită, pe vecie; Numai o clipă o să ție Limba celui care mințește.

Isaia 41:23

Ne spuneți dar, ca să se știe, Ceea ce va urma să fie, Să știm că dumnezei sunteți. Faceți ceva, după cum vreți – Ori bun ori rău – ca să putem Și noi, ceva, ca să vedem.

Isaia 44:25

Eu singur doar, Mă dovedesc, În stare să zădărnicesc Chiar semnele cele pe care Prorocul mincinos le are Și să-i scot drept înșelători Pe cei care sunt ghicitori. Fac, pe-nțelepți, să dea-napoi Și-n nebunie mai apoi, Prefac toată știința lor.

Езекиел 13:17

Tu, fiu al omului, vorbește Și împotrivă prorocește, La cei care se dovedesc Precum că prorocii rostesc, Pe gustul inimilor lor Și-l rătăcesc pe-al Meu popor!

Езекиел 13:19

Voi toți Mă necinstiți mereu, În față la poporul Meu, Un pic de orz să dobândiți Sau niște pâine să primiți. Pe cei ce n-ar fi trebuit, Voi îi ucideți, negreșit, Și să trăiască-i faceți voi, Pe cei ce nu trebuie-apoi. Astfel, îi înșelați mereu, Pe cei ce sunt popor al Meu, Pentru că ei și-au însușit Minciunile ce le-ați rostit.”

Езекиел 13:6

Vedeniile lor, se știe Că sunt doar înșelătorie, Iar prorociile rostite, A fi minciuni sunt dovedite. „Așa vorbește Domnul” zic, Măcar că El n-a spus nimic. O vorbă, Domnul nu le-a zis, Pentru că El nu i-a trimis. Prin vorbele ce le rostesc Acești proroci, cari prorocesc, Nădejdi deșarte nasc în cei Care ascultă ce spun ei, Căci cred că fi-vor împlinite Cuvintele ce-au fost rostite.

Daniel 2:16

Când Daniel a auzit Ceea ce i s-a povestit, S-a dus degrabă la palat, Ca să îl roage pe-mpărat, Să îi dea timp, să-l păsuiască Și visul să i-l tâlcuiască.

Daniel 2:21

El schimbă vremi și-asemenea Și-mprejurări, după cum vrea. El îi răstoarnă pe-mpărați, Căci tot de El sunt ridicați. El este-Acela care pune, În înțelepți, înțelepciune. Cei pricepuți, și ei – la fel – Pricepere au de la El!

Daniel 2:8

Dar împăratu-a cuvântat: „Acuma văd – cu-adevărat – Precum că voi vă străduiți, Vreme ca să mai dobândiți, Căci ați văzut de mai ‘nainte, Ce lucru mi-a scăpat din minte.

Daniel 3:15

Acum fiți gata, pregătiți, Și-n clipa-n care auziți Al instrumentelor semnal, Glasul de trâmbiți, de caval Sau de cimpoi ori de ghitare, Ori cel ce alăuta-l are Și sunetul ce va avea Psaltirea-n urmă să îl dea, Jos, la pământ, să v-aruncați Și-ndată să vă închinați Chipului care l-ați văzut, Că eu din aur l-am făcut. Dacă n-o să vă închinați, În flăcări fi-veți aruncați, În mijlocul cuptorului!”

Daniel 5:28

Cuvântul „Împărțit” arată Că-mpărăția ți-e luată Și e-mpărțită Mezilor Și-asemenea și Perșilor!”

Daniel 5:31

În urmă, Dariu a venit – Cari era Med – și a domnit. Șaizeci și doi de ani avea, Când împărat el ajungea.

Daniel 7:25

Pe Cel Prea-Nalt, fără-ncetare, Să Îl hulească doar, el are. Sfinții Celui Prea-Nalt, de el, Sunt asupriți în chip și fel. Vremuri și legea, să știți voi Că el le va schimba apoi. Sfinții, atunci, fi-vor luați Și-n ale lui mâini vor fi dați, Mai multe vremi cari, numărate, Vor fi trei vremi și jumătate.

2 Corinteni 2:17

Noi nu stricăm acel Cuvânt, Al Dumnezeului Cel Sfânt – Așa după cum, bine știm, Că fac mulți alții – ci vorbim Cuvintele lui Dumnezeu – Din partea Lui – șezând mereu, În fața Sa, neîndoios. Astfel vorbim noi, în Hristos, Având, de fiecare dată – În piepturi – inima curată.”