Daniel 2:46 - Biblia în versuri 2014

⁴⁶ Când împăratu-a auzit Lucrul acest, s-a prăbușit Jos, la pământ, și s-a-nchinat Lui Daniel. Porunci a dat Să se aducă jertfe care Se vădeau jertfe de mâncare. Jertfele-acelea rânduite Sunt de miresme însoțite.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁴⁶ Atunci împăratul Nebucadnețar s-a aruncat cu fața la pământ și i-a adus omagii lui Daniel. El a poruncit să i se ofere un dar de mâncare și miresme.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁴⁶ Atunci regele Nabucodonosor a căzut cu fața întoarsă spre pământ, s-a închinat înaintea lui Daniel și a ordonat să i se ofere sacrificii de mâncare și substanțe parfumate.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁴⁶ Atunci, regele Nabucodonosór a căzut cu fața [la pământ] și s-a prosternat înaintea lui Daniél. Și a spus să i se aducă ofrandă, tămâie și libații.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁴⁶ Atunci, împăratul Nebucadnețar a căzut cu fața la pământ și s-a închinat înaintea lui Daniel și a poruncit să i se aducă jertfe de mâncare și miresme.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁴⁶ Atunci împăratul Nebucadnețar a căzut pe fața sa și s‐a închinat înaintea lui Daniel și a poruncit să i se aducă o jertfă de mâncare și mirosuri plăcute.

Daniel 2:46 Mawu Ofanana

Esdra 6:10

Căci jertfe de un bun miros, Ei vor aduce, drept prinos, Pentru Cel care e mereu, Al cerurilor Dumnezeu Și-au să se roage, Domnului, Pentru-mpărat și fiii lui.

Daniel 3:5

Atunci când auzi-veți voi Al trâmbițelor glas și-apoi Și sunetul cavalului, Precum și al cimpoiului, Glasul de sunet de ghitare Sau cel ce alăuta-l are, Glasul pe care o să-l dea Psaltirea ori de-asemenea Semnalele ce vor fi date De instrumentele-adunate În acest loc, să v-aruncați Jos, la pământ, să vă-nchinați În fața chipului acel! Din aur este făcut el Și-n acest loc fost-a-nălțat De către al nost’ împărat!

Daniel 3:7

De-aceea, orice muritor, Atuncea când a auzit Că instrumentele-au pornit Să dea, pe limba lor, semnal – Cu glas de trâmbiți, de caval Sau de cimpoi ori de ghitare, Cu glas ce alăuta-l are Și sunetul de-asemenea Pe cari psaltirea o să-l dea – Jos, la pământ, s-a aruncat, De-ndată, și s-a închinat În fața chipului acel. Din aur era făcut el Și înălțat fost-a-n hotar, De către Nebucadențar.

Daniel 8:17

Spre mine, el s-a îndreptat Și-atuncea, m-am înspăimântat. Jos, la pământ, eu am căzut, Dar el, atunci când m-a văzut, Îmi zise: „Fiu al omului, Iată, vremea sfârșitului Arată astă viziune. Ia seama, la ce îți voi spune!”

Levitic 26:31

Cetățile vor rămânea, Pustii și de-asemenea, Locașurile voastre sfinte Pustii vor fi – luați aminte! Apoi, mirosul cel plăcut, Pe cari tămâia l-a făcut, Eu n-am să vi-l mai mirosesc.

Luca 17:16

La ale lui Iisus picioare, S-a aruncat și-a mulțumit, Că Domnul l-a tămăduit. Samaritean era acel Lepros, care s-a-ntors, la El.

Fapte 10:25

Să intre, Petru a voit, Însă Corneliu i-a ieșit ‘Nainte și s-a aruncat, Îndată, jos și s-a-nchinat, În fața lui, pân’ la pământ.

Fapte 14:13

Templul, cari fost-a închinat Lui Jupiter, era aflat Chiar în cetate, la intrare. Acolo, preotul cel mare, Al templului, tauri aduse, Cununi apoi, pe cari le puse În urmă-n fața porților, Căci jertfe, apostolilor, A vrut s-aducă. Imediat, De-ntreg norodu-a fost urmat.

Fapte 28:6

Oameni-aceea îl pândeau Și, să se umfle, așteptau, Ca să îl vadă-apoi căzând Jos, la pământ, și mort zăcând. Dar după ce au așteptat, Mult timp, făr’ a se fi-ntâmplat Nimica rău, ei s-au gândit Că Pavel, zeu e, negreșit.

Revelația 11:16

Bătrâni-aceia care sânt În fața Tatălui Cel Sfânt, Pe scaunele de domnie – Și care, după cum se știe, Că douăzeci și patru sânt – S-au închinat pân’ la pământ, ‘Nainte-I stând, lui Dumnezeu,

Revelația 19:10

Atunci, în mare grabă – eu – Jos, la pământ, m-am aruncat, Vrând, lui, să mă închin, îndat’. Dar el mi-a zis: „Să te ferești, Așa ceva, să făptuiești! Un lucru vreau, să îl știi bine: Și eu sunt slujitor, ca tine – Ca ai tăi frați – și ne-ndoios, Țin mărturia lui Hristos. Lui Dumnezeu, necontenit, Să te închini tu, negreșit! (Căci duh este – de prorocire – A lui Iisus mărturisire.)”

Revelația 22:8

Chiar eu – Ioan – am auzit Și am văzut ce s-a-ntâmplat. În urmă, eu m-am aruncat, Jos, la pământ, în fața lui, Să mă închin, îngerului.