15 La Arioc, cel ce-i aflat Drept căpitan la împărat, A mers, în urmă, Daniel Și i-a vorbit în acest fel: „De ce, al nostru împărat, Așa porunci aspre, a dat?” Iar Arioc i-a și făcut, Totul, apoi, de cunoscut.
15 El l-a întrebat pe Ariok, comandantul împăratului: „De ce este atât de aspru decretul dat de împărat?“. Ariok i-a spus lui Daniel cum stau lucrurile.
15 El l-a întrebat pe Arioc care era comandant în slujba regelui: „De ce este atât de dur decretul dat de rege?” Atunci Arioc i-a relatat lui Daniel ce se întâmplase.
15 I-a răspuns și i-a zis lui Arióc, împuternicitul regelui: „De ce este atât de sever decretul regelui?”. Atunci, Arióc i-a făcut cunoscută lui Daniél hotărârea.
15 A luat cuvântul și a zis lui Arioc, căpitanul împăratului: „Pentru ce a dat împăratul o poruncă atât de aspră?” Arioc a spus lui Daniel cum stau lucrurile.
15 A răspuns și a zis lui Arioc, capul gărzii împăratului: Pentru ce această hotărâre grăbită din partea împăratului? Atunci Arioc a făcut cunoscut lui Daniel lucrul.
Dar Daniel a glăsuit, Cu minte și cu judecată, Când căpetenia-nsărcinată Cu prinderea-nțelepților Și-apoi cu omorârea lor, În a lui față a venit, Ca să îl piardă, negreșit. Acel care a căpătat Porunca de la împărat Să îi omoare, se numea Drept Arioc și se vădea A fi mai marele pe care Ceata străjerilor îl are.
Când Daniel a auzit Ceea ce i s-a povestit, S-a dus degrabă la palat, Ca să îl roage pe-mpărat, Să îi dea timp, să-l păsuiască Și visul să i-l tâlcuiască.
Porunca dată de-mpărat, Aspră a fi s-a arătat Și de aceea, încălzit Mai mult decât obișnuit, Fusese-atunci acel cuptor, Iar ceata slujitorilor Care, în foc, i-au aruncat Pe cel care-i Șadrac chemat, Pe cel care-i Meșac numit Și pe-Abed-Nego, au pierit Pradă căzând flăcărilor Care țâșniră din cuptor.