Daniel 11:8 - Biblia în versuri 20148 Va ridica, din locul lor, Oameni și în Egipt apoi, Îi va muta, prinși de război. De-asemenea, vor fi mutate Și chipurile lor turnate, Precum și toți idolii cei Care le sunt lor, dumnezei. Au să mai fie strămutate Vasele scumpe, ce-s lucrate Din aur și argint. Astfel, În pace îl va lăsa el, Vreo câțiva ani, pe cel aflat În miazănoapte, împărat. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească8 Va duce în Egipt, ca pradă de război, dumnezeii lor, chipurile lor turnate și obiectele lor scumpe de argint și de aur. Pentru câțiva ani el se va ține departe de regele din nord. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 20188 Va duce în Egipt, ca pradă de război, atât zeii lor formați din imagini turnate, cât și vasele lor scumpe de argint și de aur. Pentru câțiva ani, el va sta departe de regele de la Nord. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 20208 Îi va duce în captivitatea Egiptului chiar și pe zeii lor, pe idolii lor împreună cu vasele lor prețioase din argint și din aur, iar el va sta mai mulți ani decât regele din nord. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu8 Va ridica și va strămuta în Egipt, odată cu prinșii de război, chiar și pe dumnezeii și chipurile lor turnate, împreună cu vasele lor scumpe de argint și de aur. Apoi va lăsa câțiva ani în pace pe împăratul de la miazănoapte. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 19318 Și va duce prinși în Egipt pe dumnezeii lor cu unșii lor și vasele lor de preț de argint și de aur și va rămâne mai mulți ani decât împăratul de la miazănoapte. Onani mutuwo |
Iată, în noaptea Paștelui, Eu, prin Egipt, am să pornesc, Pentru că am să îi lovesc Pe cei întâi născuți pe care, Acum, țara aceasta-i are, Oriunde sunt – în orice loc – Fie el om, sau dobitoc. Astfel, atunci – la acea dată – Eu am să fac o judecată, În contra zeilor pe care Țara Egiptului îi are. Va fi după al Meu cuvânt, Pentru că Eu doar, Domnul sânt.
Dar Domnul oștilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – A zis în acest fel: „Pe-Amon – Pe cel din No – pe Faraon, Egiptul și cu toți acei Pe cari îi are dumnezei, Precum și pe aceia care Și-au pus nădejdea lor cea mare În cel care este pe tron Și în Egipt e Faraon, Sau în cei cari sunt împărați Peste ținuturi așezați, Am să îi pedepsesc! Îi dau
Oricât e Efraim de tare Și-oricât de roditor el pare În mijlocul fraților lui, Tot vântul răsăritului, Asupra sa, are să vie, Căci stârnit fi-va din pustie, De către Domnul. Acel vânt Va trece peste-al său pământ. Izvoarele, îi va usca; Fântânile, îi va seca. Apoi, vasele-acelea care Sunt mai de preț și el le are Ținute bine-n visterie, De jaf ajunge-vor să fie.
Altarele, să le surpați; Stâlpi idolești să dărâmați; De-asemenea, în orice loc, Copacii ardeți-i în foc Atuncea când o să aflați Că sunt, la idoli, închinați. Mai trebuie-a fi nimicite Și chipurile ce-s cioplite, Care, în țară, se găsesc Și-alți dumnezei închipuiesc. Să faceți astfel, ca să piară Numele lor, din acea țară.”
El a strigat, iarăși, la ei: „Iată că dumnezeii mei – Pe care eu mi i-am făcut – Mi i-ați luat și am văzut Că și pe preot l-ați luat, După ce casa mi-ați prădat. În urmă, ați pornit la drum. Ce-mi mai rămâne mie-acum? Deci încă voi mai cutezați Ca să veniți să mă-ntrebați „Ce ai?” Dar cum ați îndrăznit?”