Daniel 1:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ Mai marele din slujitori Care sunt fameni dregători, Ale lor nume le-a schimbat Și alte nume-apoi le-a dat, Cum se ceruse. Așadar, El îl numise Beltșațar Pe cel chemat drept Daniel, Meșac i-a zis lui Mișael, Șadrac era Hanania Și-apoi, pentru Azaria Drept Abed-Nego, a găsit Că este nume potrivit.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ Căpetenia demnitarilor le-a pus însă alte nume: Beltșațar lui Daniel, Șadrak lui Hanania, Meșak lui Mișael și Abed-Nego lui Azaria.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Comandantul eunucilor le-a pus alte nume: pe Daniel l-a numit Beltșațar, pe Hanania l-a numit Șadrac, pe Mișael l-a numit Meșac și pe Azaria l-a numit Abed-Nego.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Căpetenia eunucilor le-a pus numele [acestea]: lui Daniél i-a pus [numele] Beltșațár, lui Ananía, Șadrác, lui Mișaél, Méșac și lui Azaría, Àbed-Négo.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Căpetenia famenilor dregători le-a pus însă alte nume, și anume: lui Daniel i-a pus numele Beltșațar; lui Hanania, Șadrac; lui Mișael, Meșac și lui Azaria, Abed-Nego.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Și mai marele famenilor le‐a pus nume; lui Daniel i‐a pus numele Beltșatar și lui Hanania Șadrac, și lui Mișael Meșac, și lui Azaria Abed‐Nego.

Daniel 1:7 Mawu Ofanana

Geneza 41:45

Să miște-aici!” El l-a numit „Țafnat-Paeneah – tălmăcit, Înseamnă „Descoperitor De taine”. Din al său popor, I-a dat nevastă, Faraon – Fata preotului lui On – Pe Asnat. Tatăl ei era Preot lui On – Poti-Fera. Iosif porni în cercetare Prin toată țara ‘ceea mare.

2 Regi 23:34

El așeză-n Ierusalim, Drept împărat, pe Eliachim – Căci Eliachim este cel care, Pe Iosia, părinte-l are. Un nume nou, apoi, i-a dat, Căci Ioachim, el l-a chemat. Pe Ioahaz, l-a înrobit Și în Egipt el a murit.

2 Regi 24:17

În Iuda, fost-a așezat Unchiul lui Ioiachin, cel care Matania, drept nume, are. Numele său a fost schimbat Și, Zedechia, s-a chemat.

Daniel 1:19

El le-a vorbit tuturor, dar În rândul lor nu s-a găsit Nimeni a fi asemuit Cu-Azaria ori Daniel, Hanania sau Mișael.

Daniel 1:3

Apoi, la sine l-a chemat Pe Așpenaz, cel așezat Mai mare peste slujitori Care sunt fameni dregători, Și-i porunci ca să se ducă – Degrabă – și să îi aducă Câțiva copii din cei pe care Neamul lui Israel îi are, Cari sunt de stirpe-mpărătească Și sunt de viță boierească.

Daniel 10:1

Anul al treilea se vădea, De când în Persia ședea Măritul Cir, drept împărat. În timpu-acela i s-a dat, Acest cuvânt, lui Daniel. Și Beltșațar se cheamă el. Cuvântul care i s-a dat, Lui Daniel, e-adevărat Și despre o nenorocire, Face acest cuvânt vorbire. Iar Daniel a dovedit Luare-aminte, negreșit, Și să-nțeleagă, a putut Visul pe care l-a avut.

Daniel 2:26

Atuncea, Nebucadențar, Lui Daniel, zis Beltșațar, Îi spuse: „Crezi că izbutești, Visul ca să mi-l tâlcuiești? Poți să îmi spui tu, ce-am visat, Precum și ce a însemnat Visul pe care l-am avut? Poți face dar, ce ți-am cerut?”

Daniel 2:49

După aceea, l-a rugat Chiar Daniel, pe împărat, Să lase trebile pe care Ținutul Babilon le are, Pe mâini și-n grija celor trei Care prieteni îi sunt ei. Primul, Șadrac, este chemat. El, de Meșac, este urmat, Iar cel de-al treilea, negreșit, Drept Abed-Nego, e numit. Doar Daniel a mai rămas Lângă-mpărat, în acel ceas, Pentru că fost-a locul lui, La curtea împăratului.

Daniel 4:5

Un vis, atuncea, am visat Și tare m-am înspăimântat. De gânduri fost-am urmărit Și de vedenii hăituit Îmi era duhul. Ce-am văzut – În vis – de groază m-a umplut.

Daniel 4:8

Apoi, un om s-a-nfățișat Cari, Daniel, era chemat – Sau Beltșațar, cum i-am zis eu, După cel ce-mi e dumnezeu. Eu am văzut că omu-acel Un duh anume-avea în el. Erau un duh, precum vădeau Doar dumnezeii sfinți că au. I-am povestit ce am visat Și-apoi astfel am cuvântat:

Daniel 5:12

Să știi dar că omul acel – Care se cheamă Daniel Și căruia, drept Beltșațar, Îi zise Nebucadențar – Ajuns-a a fi pus mai mare, Pentru priceperea ce-o are, Pentru acel duh ‘nalt vădit A fi în el și, negreșit, Pentru putința ce o are De-a lămuri orice-ntrebare, De a da tâlcul viselor, Precum și al lucrurilor Ce se arată încâlcite Și nu pot a fi deslușite. Cheamă-l – acum – pe Daniel, Căci o să-ți tâlcuiască el Cuvintele care s-au scris! Fă dar, așa precum ți-am zis!”