Amos 8:2 - Biblia în versuri 2014

² „Ce vezi tu, Amos?”– m-a-ntrebat Domnul; eu am răspuns, de-ndat’: „Un coș în cari, poamele toate, Îmi pare precum că sunt coapte.” Domnul, atuncea, mi-a vorbit: „Iată, sfârșitul a venit, Pentru poporul Israel, Căci nu-l mai pot ierta, defel!

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

² El m-a întrebat: ‒ Ce vezi, Amos? Eu am răspuns: ‒ Un coș cu fructe coapte. Atunci Domnul mi-a zis: ‒ Vine sfârșitul poporului Meu, Israel. Nu-l voi mai cruța!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² El m-a întrebat: «Ce vezi tu, Amos?» Eu am răspuns: «Un coș cu fructe coapte». Atunci Iahve mi-a zis: «Vine sfârșitul poporului Meu numit Israel! Nu îl voi mai scăpa de pedeapsă!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Mi-a zis: „Ce vezi, Ámos?”. Eu am zis: „Un coș cu fructe”. Domnul mi-a zis: „A sosit sfârșitul pentru poporul meu, Israél. Nu-i voi mai trece [cu vederea].

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² El a zis: „Ce vezi, Amos?” Eu am răspuns: „Un coș cu poame coapte.” Și Domnul mi-a zis: „A venit sfârșitul poporului Meu Israel; nu-l mai pot ierta!

Traducere Literală Cornilescu 1931

² Și a zis: Ce vezi tu, Amos? Și am zis: Un coș cu roade de vară. Atunci Domnul mi‐a zis: A venit sfârșitul asupra poporului meu Israel. Nu voi mai trece pe lângă ei.

Amos 8:2 Mawu Ofanana

Geneza 6:13

Însă atunci când S-a uitat La Noe, și când l-a găsit Că e așa cum și-a dorit, Domnul a zis: „În fața Mea, Nici o făptură n-o să stea. Pe toate, astăzi, le-am urât! Sfârșitul lor e hotărât, Căci au pătat pământul tot Și-astfel, să le distrug, socot.

Isaia 28:4

Iar a ei veștejită floare – Cu care este-mpodobită – Are a fi asemuită Cu o smochină timpurie Cari, înainte ca să vie Culesul, abia e zărită Și de îndată-i înghițită.

Ieremia 40:10

Iată, la Mițpa rămân eu, Să pot răspunde tot mereu, Poruncilor Haldeilor. Deci am să strâng de la popor, Vinul și poamele de vară. Și untdelemnu-am să-l strâng iară, Iar voi, ca să mă ajutați, În vase să le așezați, Pentru ca astfel, liniștiți, Voi, în cetăți, să locuiți!”

Ieremia 5:31

Minciuni, prorocii prorocesc, Iar preoții le folosesc Pentru a stăpânii în pace. Poporului Meu mult îi place Lucrul acesta. Dar apoi – În urmă – ce veți face voi?”

Plângerile 4:18

Ai noștri pași pândiți erau, Căci să ne-mpiedicăm voiau Cu toții, ca să încetăm, Pe ulițe, să mai umblăm. Sfârșitul ni se-apropia Și timpul ni se împlinea… Da, se părea că, negreșit, Pieirea noastră a sosit!

Езекиел 12:23

„Ascultați vorba Domnului, Pe care v-am adus-o eu! Așa vorbește Dumnezeu: „Voi face să-nceteze-n țară Cuvântu-acesta de ocară Și de batjocură, de-ndat’. Nu va mai fi-ntrebuințat – De nimenea, în Israel, Nicicând apoi – cuvântu-acel.” De-aceea, spune-le: „Curând, Are să vină vremea când, Vedeniile prorocite, Cu toate fi-vor împlinite!”

Езекиел 29:8

De-aceea, astfel a vorbit Acela care, tot mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Aduc asupră-ți sabia Și te voi nimici cu ea. Atuncea, cu desăvârșire Am să te șterg de peste fire. Pe lângă oameni, nimicite Vor fi și ale tale vite.

Езекиел 3:10

După aceea, glasul Lui Îmi zise: „Fiu al omului, Cuvintele ce îți voi spune, Ascultă-le și ți le pune În a ta inimă! Apoi,

Езекиел 3:7

Cu toate-acestea, Israel Nu te va asculta defel, Căci el, de fapt, precum știu bine, Nu vrea a asculta de Mine. Casa lui Israel arată Că are fruntea încruntată, Iar inima îi e-mpietrită.

Езекиел 7:6

Iată că vine, negreșit! Vine, acum, al tău sfârșit! El se trezește și va sta, Acuma, împotriva ta! Află dar că al tău sfârșit, Acuma, chiar a și venit!

Езекиел 8:12

Atuncea, glasul Domnului Îmi zise: „Fiu al omului, Oare acuma, ai văzut Ce fel de lucruri au făcut Bătrânii casei cea pe care Neamul lui Israel o are? Văzut-ai tu, ce săvârșeau, În întuneric când ședeau, În ale lor odăi spoite Cu chipurile zugrăvite? Fac astfel, pentru că își zic: „Domnul nu va vedea nimic, Pentru că El a părăsit Această țară, negreșit!”

Езекиел 8:17

Apoi, îmi zise glasul Lui: „Văzut-ai, fiu al omului? Pentru-a lui Iuda casă, oare, A fi puțin lucru, îți pare, Toate pe câte le-ai văzut, Că ei, aicea, le-au făcut? Țara mai trebuie să fie, Umplută-apoi, cu silnicie? Mai trebuie făcut ceva, Să Mă mai mânie, cumva? Iată că ei, în acest ceas, Și-apropie ramul, de nas!

Езекиел 8:6

El zise: „Fiu al omului, Vezi ce fac ei? Vezi cât de mari Sunt urâciunile pe cari Le săvârșește Israel, Spre a mă-ndepărta, astfel, De sfântul Meu locaș? Ce crezi? Să știi, însă, că ai să vezi Și alte urâciuni pe cari Le fac și sunt cu mult mai mari!”

Osea 9:7

Vin zile ale pedepsirii, Vin zile ale răsplătirii: Atuncea, singur, Israel Are să afle dacă cel Căruia drept proroc îi spun, Cu-adevărat este nebun, Sau dacă omul – insuflat – Drept zis-a, ori a aiurat. Din pricina nelegiuirii – Și-asemenea a răzvrătirii – Pe care tu le-ai arătat, Acestea se vor fi-ntâmplat.

Amos 7:8

Domnul mi-a zis: „Amos! Ce crezi Că am în mână Eu? Ce vezi? „O cumpănă văd” – am zis eu. „Așa e! În poporul Meu, Pun cumpăna” – îmi spuse El – „Căci nu-l mai iert, pe Israel.

Amos 8:1

Iată că Domnul Dumnezeu – Al cărui slujitor sunt eu – Astă vedenie mi-a dat: Un coș cu poame-am observat, Iar fructele acelea, toate, Văzut-am precum că sunt coapte.

Miheia 7:1

„Vai, mie! Parcă sunt aflat La strâns de poame și-adunat Bobițele strugurilor, După culesul viilor! Nici un chiorchine, via n-are! Nu-i o smochină, de mâncare, Așa precum sperasem eu, Cum ar fi vrut sufletul meu!

Zaharia 5:2

Îngerul, iar, m-a întrebat: „Ce vezi acuma, bunăoară?” „Un sul de carte, care zboară” – Răspuns-am eu. „Măsura lui – Adică cea a sulului – De zece coți e în lățime Și douăzeci e în lungime.”