Amos 6:11 - Biblia în versuri 201411 Iată, după porunca Lui, Casa cea mare-i dărâmată; Nici casa mică nu-i cruțată, Ci în bucăți, de-asemenea, Ajunge-a se preface ea. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească11 Căci iată că Domnul poruncește și casa cea mare va fi transformată în fărâme, iar casa cea mică – în bucățele! Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 201811 Se va întâmpla așa pentru că Iahve dă ordin acum ca acea mare casă să fie transformată în bucăți mici, iar cea mică să devină bucățele!» Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 202011 Căci, iată, Domnul poruncește și va lovi casa cea mare, și va fi bucăți, și casa cea mică, și vor fi spărturi. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu11 Căci iată că Domnul poruncește să se dărâme casa cea mare și să se facă bucăți casa cea mică. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 193111 Căci iată, Domnul poruncește și va lovi casa cea mare cu spărturi și casa cea mică cu crăpături. Onani mutuwo |
Samaria e pedepsită, Pentru că fost-a răzvrătită În contra Celui cari, mereu, Fusese al ei Dumnezeu. Pe cei care se află-n ea, O să îi taie sabia. Nici pruncii nu vor fi scutiți, Ci ei, atunci, vor fi zdrobiți. Femeile însărcinate, Atuncea, nu vor fi cruțate, Căci spintecat, pântecul lor Va fi, de fierul armelor.”
Iar casele ce-au fost zidite Spre a fi vara folosite, Le nimicesc. De-asemenea – Atunci – zdrobite vor cădea Și casele de locuit, Cari pentru iarnă s-au zidit. Palatele ce-s construite Din fildeș, fi-vor nimicite. Și casele – se va vedea – În vremea ‘ceea, vor cădea. Așa va fi căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”
Apoi, pe Domnul L-am văzut Cum pe altar El a șezut Și-aste cuvinte mi le-a spus: „Lovește pragul cel de sus, Al porții, zguduiți să fie Ușorii ei, din temelie. Sfărâmă, peste capul lor, Acești ușori ai porților. Pe cei care vor rămânea, Am să-i ucid cu sabia. Cu fuga, n-o să izbutească Nimeni, scăpare, să găsească. Nimeni nu va avea scăpare, Căci n-o să fie îndurare.
Asur, ascultă – negreșit – Ceea ce Domnu-a poruncit În contra ta: „Nu vei avea Urmași cari numele să-ți ia, Căci nimeni nu va fi la voi, Să-ți poarte numele apoi. Din casa celui cari, mereu, Fusese al tău dumnezeu, Voi strânge chipurile toate Care cioplite-s sau turnate. Al tău mormânt va fi săpat, Căci prea ușor, ai fost aflat.”
Iar dacă întâmpla-se-va Că ar putea zice, cumva, Edomul: „Nimiciți suntem, Dar nu-i nimic, căci noi putem, Acuma iar să ne unim, Ruinele să le zidim!”, Iată ce zice-Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Zidească ei, căci nimicesc În urmă, tot ce construiesc Și în ruină-i prefac iară! Atunci, „a răutății țară”, Am să numesc Eu, țara lor, Iar ei vor fi „acel popor Pe care Domnu-i mâniat Și pe vecie-i supărat!”