Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Amos 5:8 - Biblia în versuri 2014

8 Domnul e Cel care-a făcut Cloșca cu pui. Apoi – la fel – Și Orionul, tot de El A fost făcut. Apele care Se află-n necuprinsa mare, De către El, chemate sânt, Să le reverse pe pământ. El este cunoscut în lume, Căci „Domnul”, este al Său Nume.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

8 El însă este Cel Ce a făcut Pleiadele și Orionul, Cel Ce preface bezna în dimineață și preschimbă ziua în noapte, Cel Ce cheamă apele mării și le varsă pe fața pământului – Domnul este Numele Lui!

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

8 Dar El este Cel care a făcut constelația numită Cloșca cu pui și Orionul. Tot El transformă întunericul în dimineață și (apoi) ziua în noapte, cheamă apele mării și le varsă pe(ste) suprafața pământului. Numele Lui este Iahve!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

8 El, care a făcut Pleiadele și Orionul, care schimbă umbra morții în zori; el, care cheamă apele mării și le revarsă pe fața pământului, Domnul este numele lui.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

8 El a făcut Cloșca-cu-Pui și Orionul, El preface întunericul în zori, iar ziua, în noapte neagră; El cheamă apele mării și le varsă pe fața pământului: Domnul este Numele Lui.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

8 căutați pe cel ce a făcut Pleiadele și Orionul, pe cel ce preface umbra morții în dimineață și întunecă ziua cu noaptea, pe cel ce cheamă apele mării și le varsă pe fața pământului, Domnul este numele lui!

Onani mutuwo Koperani




Amos 5:8
23 Mawu Ofanana  

Descoperă ce e ascuns În bezna cea de nepătruns. El, la lumină, lumea sumbră Aflată în a morții umbră


El îi preface-ntr-o nuia, Lovind pământu-apoi, cu ea, Sau dimpotrivă, într-un semn Al dragostei Lui. Te îndemn


Se-nalță glasul tău, la nori, Ca peste tine să cobori Râuri de ape? Sau atunci,


Întinsul mării. A făcut Luceafărul ce l-am văzut Pe boltă seara, ursul mare Și ralița, sau stele care În miazănoapte sunt ascunse.


El face bezna ca să iasă Și-al nopții văl atunci se lasă, Iar fiarele pădurilor Se mișcă în adâncul lor.


Bezna adâncă a venit Și negura i-a-nvăluit Să-i facă a lua aminte La ale Domnului cuvinte.


Pe orbi, pe drumul neumblat – În urmă – îi călăuzesc, Căci am să îi povățuiesc Doar pe cărări necunoscute Care de ei n-au fost bătute. Le voi preface în lumină, Întunecimea cea deplină, Iar căile cele cotite Au să le fie netezite. Acestea am să le-mplinesc Și nu o să îi părăsesc.


Ca niște orbi, noi bâjbâim Pe lângă zid. Ne poticnim – Asemeni celui cari ochi n-are – Chiar ziua, în amiaza mare, De parcă noaptea ne-nconjoară. Ca morții suntem, bunăoară, Printre toți cei care trăiesc Și plini de viață se vădesc.


„Din pricina aceasta, iată, Am să le-arăt, de astă dată, Ce mare e puterea Mea. O vor simți și vor putea Să știe precum că, mereu, „Domnul” este Numele Meu.”


„Așa vorbește Domnul care Va împlini astă lucrare, Acela care o urzește Și care o înfăptuiește, Al cărui Nume e vestit Căci, „Domnul”, El este numit:


Iată că El a întocmit Munții și-apoi a rânduit Vânturi. El spune, omului, Până și gândurile lui. Zorii, în beznă îi preface Și umblă – după cum Îi place – Pe înălțimile pe care Fața pământului le are. Numele Lui este, mereu, Al oștii Domn și Dumnezeu.”


„În acea zi, voi face Eu” – Spusese Domnul Dumnezeu – „Astfel încât o să-nceteze Soarele, să mai lumineze. Ameaza când are să vină, El nu o să mai dea lumină, Pentru că o să asfințească. Întreaga-ntindere cerească Și tot pământu-asemenea, În beznă-atunci, vor rămânea.


Cămară-n cer, El Și-a durat. Peste pământ Și-a-ntemeiat Bolta. Apoi – de bună seamă – Apele mărilor, le cheamă. Vin toate la al Său cuvânt, Iar El le varsă pe pământ. El este cunoscut în lume, Căci „Domnul” este al Lui Nume!


Norodul care a zăcut În întuneric, a văzut Mare lumină, iar acei Din umbra morții – peste ei – Soarele-acum a răsărit!”


Să lumineze, schimbând sorții, Celor ce zac în umbra morții, Și îndemnând, pe fiecare, Să calce pe-a păcii cărare!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa