Amos 5:15 - Biblia în versuri 2014

¹⁵ Răul, urâți-l și fugiți! Doar binele, să îl iubiți, Căci poate-atunci, Cel cari, mereu, E al oștirii Dumnezeu Va avea milă de-a cea viță Ce-i a lui Iosif rămășiță.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁵ Urâți răul, iubiți binele și instaurați dreptatea la poarta cetății! Poate că Domnul, Dumnezeul Oștirilor, Își va arăta bunăvoința față de rămășița lui Iosif.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁵ Urâți răul, iubiți binele și practicați în mod constant dreptatea la poarta orașului! Poate că Iahve, Dumnezeul Armatelor, va fi binevoitor față de cei care au rămas dintre descendenții lui Iosif.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁵ Urâți răul și iubiți binele, stabiliți la poartă judecata! Poate Domnul Dumnezeul Sabaót” se va îndura de restul lui Iosíf.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁵ Urâți răul și iubiți binele, faceți să domnească dreptatea la poarta cetății, și poate că Domnul Dumnezeul oștirilor va avea milă de rămășițele lui Iosif.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁵ Urâți răul și iubiți binele și întăriți judecata în poartă: poate, Domnul Dumnezeul oștirilor se va îndura de rămășița lui Iosif.

Amos 5:15 Mawu Ofanana

2 Samuel 16:12

Poate că la necazul meu, O să privească Dumnezeu, Și se va îndura de mine, Încât are să-mi facă bine, Chiar dacă blestemat mereu, De acest om, astăzi, sunt eu.”

1 Regi 20:31

Ai săi slujbași, la el, s-au dus Și-aste cuvinte i le-au spus: „Știm că-mpărații cei pe care Poporul Israel îi are, Mereu, miloși, s-au dovedit. Iată, găsim că-i potrivit, Cu saci să ne înfășurăm Și frânghii să ne așezăm În jurul capului. Apoi, Va trebui să mergem noi, La împăratul cel pe care Neamul lui Israel îl are. Poate că el te va ierta, Dacă în fața lui, vei sta.”

2 Regi 13:7

Din tot poporul cari scăpase De Sirieni, Domnu-i lăsase Doar zece mii de pedestrași Lui Ioahaz, iar călărași, Numai cincizeci. De-asemenea, Puține care, el avea: De toate, zece au fost ele. Restul oștirilor acele Pe care Israel le-avuse, De Sirieni au fost distruse.

2 Regi 15:29

În vremea lui, a năvălit Tiglat-Pileser, ce-a domnit Peste Asiria. Astfel, El smulse, de la Israel, Iionul, Chedeșul, urmat De-Abel-Bet-Maca. A luat Și Ioanahul, cu război. A smuls Hațorul, iar apoi, Spre Galaad s-a repezit, Pe care l-a și cucerit. S-a îndreptat – după aceea – Către micuța Galileea. Apoi, spre-a lui Neftali țară, Oștile lui se îndreptară. Locuitori-au fost luați Și în Asiria mutați.

2 Regi 19:4

Poate că Domnu-a auzit, Tot ce Rabșache a rostit. De-Asirieni a fost trimis, Iar vorbele care le-a zis, Pe Domnul Îl batjocoresc. De-aceea eu, acum, gândesc Precum că Domnul Dumnezeu – Cel care este viu, mereu – Nu va lăsa nepedepsite Vorbele care-au fost rostite. O rugăciune-n acest ceas, Pentru cei care-au mai rămas, Vreau să îți fac, acuma, eu, Să-i înalți tu, lui Dumnezeu.”

Psalmi 119:104

A Ta poruncă m-a făcut Ca să devin mai priceput, Căci a minciunii cale, eu Ajuns-am s-o urăsc mereu.

Psalmi 34:14

Îndepărtează pasul tău – Neîncetat – de tot ce-i rău, Caută pace a avea Și-aleargă-ntr-una, după ea!

Psalmi 36:4

În așternutul său, gândește Numai la rău, căci el iubește Răul acesta și nu vrea, Pe calea bună, ca să stea.

Psalmi 37:27

De rău, mereu, să te ferești. Al tău țel binele să fie. Așa doar ai să dăinuiești În pace-n țară, pe vecie;

Psalmi 80:1

Doamne, mereu Tu ești Acel Ce-i e păstor, lui Israel. De-aceea, Te rugăm fierbinte, Necontenit să iei aminte, Pentru că Tu-l povățuiești Pe Iosif și îl cârmuiești Asemenea turmei de oi. Arată-Te Doamne, apoi, Plin de putere, strălucind, Pe heruvimi doar, călărind!

Psalmi 97:10

Cei ce-L iubiți pe Dumnezeu, Răul, să îl urâți, mereu! Păzit este acel pe care, Drept credincios, Domnul îl are, Căci El, pe prea iubiții Săi, Îi izbăvește de cei răi.

Exodul 32:30

A doua zi, Moise-a vorbit, Poporului: „Ați săvârșit Un lucru rău: păcatu-i mare! Urc iar, pe munte, ca – iertare – Să-ncerc, pentru păcatul greu, Să capăt de la Dumnezeu.”

Ieremia 18:8

Dar neamul despre cari vorbesc Poate să capete cruțare, Dacă din răutatea-i mare Se va întoarce înapoi. Atunci, Eu am să-l iert și-apoi, Îmi va părea rău că am vrut, Răul acel, să-l fi făcut.

Ieremia 22:3

Domnul a zis: „Când judecați, Dreptatea să o apărați! Scăpați pe cel ce-i asuprit, De cel de cere-i prigonit! De văduve, vă-ngrijiți voi, De-orfani și de străini apoi. Să îi vegheați, să-i ocrotiți Și nicicând să nu-i chinuiți! Sângele cel nevinovat, Să nu fie, de voi, vărsat!

Ieremia 31:7

Căci Domnul zice: „Vă sculați Și peste Iacov să strigați, Cu chiote de veselie, Plini de o mare bucurie, În fruntea neamurilor stând! Vă înălțați glasul, cântând Cântări de laudă, mereu, Pentru al vostru Dumnezeu Și spuneți: „Doamne, izbăvește Poporul care se vădește Drept rămășița cea pe care, Neamul lui Israel o are!”

Езекиел 45:9

Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Destul vă e, cârmuitori, Ai lui Israel domnitori! Cu silnicia, isprăviți Și cu răpirile sfârșiți! Faceți dreptate și cătați Doar drept, mereu, să judecați! Pe-al Meu popor, să-l ocrotiți Și stoarcerea lui s-o sfârșiți!” – Zice Acel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu.

Daniel 2:49

După aceea, l-a rugat Chiar Daniel, pe împărat, Să lase trebile pe care Ținutul Babilon le are, Pe mâini și-n grija celor trei Care prieteni îi sunt ei. Primul, Șadrac, este chemat. El, de Meșac, este urmat, Iar cel de-al treilea, negreșit, Drept Abed-Nego, e numit. Doar Daniel a mai rămas Lângă-mpărat, în acel ceas, Pentru că fost-a locul lui, La curtea împăratului.

Ioel 2:14

De nu se-ntoarce înapoi Și de nu Se căiește-apoi? Sau cine știe, de cumva, Nu lasă-n urma Lui, ceva? Poate o binecuvântare, Ori niște daruri de mâncare Sau poate că și o măsură Din jertfa pentru băutură, Pentru Cel care, tot mereu, Vă este Domn și Dumnezeu.

Amos 5:10

Ei îl urăsc pe-acela care Îi mustră pentru-a lor purtare, Iar de cel care le-a vorbit Din inimă, ei s-au scârbit.

Amos 5:24

Dreptatea curgă ca un râu Și-asemenea unui pârâu, Neprihănirea arătată Să nu vă sece niciodată!

Amos 5:6

Pe Domnul căutați-L voi Ca să trăiți astfel apoi! Vă temeți, să nu vină foc Care să mistuie-acest loc – Neam al lui Iosif – de îndat’, Fără ca să se fi aflat Nimeni, atuncea, la Betel Pentru a stinge focu-acel!

Amos 6:12

Caii pot să alerge încă, Dacă se află pe o stâncă? Cu plug și boi, poate – cumva – Marea, s-o are cineva? Atunci, din judecată, voi De ce-ați făcut otravă-apoi, Iar roadele care se țin Doar de dreptate, în pelin?

Amos 7:3

Atuncea, Domnului – pe dată – Rău I-a părut și S-a căit Și-n felu-acesta a vorbit: „Una ca asta, niciodat’, N-are a se mai fi-ntâmplat.”

Iona 1:6

Cârmaciul îl găsi și-i zise Cu glasul tremurând de teamă: „Degrabă, scoală-te și cheamă Și tu pe Dumnezeul tău Căci poate El, din locul Său, De noi se-ndură și din ape, Cu viață, are să ne scape!”

Iona 3:9

Că se îndură Dumnezeu. Se va căii, și ceasul greu – De noi – îl va îndepărta Și poate că ne va ierta. Astfel, mânia Lui aprinsă, Nădăjduim că va fi stinsă, Sub al ei val să nu pierim, Ci viața să ne-o izbăvim!”

Miheia 2:12

„Strâns vei fi Iacove! La fel, Ce-a mai rămas din Israel, Am să adun Eu, mai apoi, Precum strângi turma cea de oi, Atuncea când pe-a ei pășune Voiești – din nou – să se adune. De-aceea-n ziua ‘ceea are Să se stârnească zarvă mare.

Miheia 3:2

Dar binele îl urâți voi Și iubiți răul mai apoi, Căci pielea, de pe oase, știți – Și carnea – să le jupuiți!

Miheia 5:3

Lăsați – de-aceea – au să fie, Până când naște-va cea care Va naște ce, de născut, are. Cei cari vor fi o rămășiță, Fiind din ai Săi frați – de viță – Se vor întoarce-n acest fel, La fiii cei din Israel.

Țefania 2:3

Pe Domnul să Îl căutați Voi toți cei care vă aflați În țară și sunteți smeriți Și-a Lui poruncă o-mpliniți! După dreptate, alergați! Smerenia să o căutați, Și poate mila Domnului Vă va cruța, în ziua Lui!”

Maleahi 3:18

În vremea ‘ceea de apoi, Din nou aveți a vedea voi, Că e deosebire mare Între cel rău și-ntre cel care Este un om neprihănit, Între cel care I-a slujit Lui Dumnezeu și între cel Care nu-L va sluji pe El” – A cuvântat Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are.

Romani 12:9

„Iată dar, dragostea, pe care, Vreau, să o aibă, fiecare: Curată, trebuie să fie, Și fără prefăcătorie. De rău – mereu – să vă-ngroziți; De bine, tare, stați lipiți.

Romani 7:22

Căci după omul interior, Mărturisesc dar, fraților, Că Legea de la Dumnezeu, Plăcută-mi este, tot mereu.

Romani 8:7

Lucruri lumești, cătând mereu, Vrăjmaș Îi ești lui Dumnezeu, Pentru că firea pământească Nu poate să se învoiască Să se supună Legii Lui – Adică Legii Domnului.

3 Ioan 1:11

Chiar de aceea, pentru tine, Am – prea iubitule – un sfat: Să nu urmezi răul, vreodat’, Ci bine doar, să faci, mereu. Cel care e din Dumnezeu, Doar fapte bune săvârșește.