Amos 5:1 - Biblia în versuri 20141 Să ascultați acest cuvânt, Să ascultați ăst jalnic cânt, Pe cari îl fac casei pe care Neamul lui Israel o are! Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească1 Ascultați cuvântul acesta pe care-l rostesc cu privire la voi, o cântare de jale pentru Casa lui Israel! Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 20181 Ascultați cuvintele acestui cântec de jale care se referă la voi, casă a lui Israel: Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 20201 Ascultați cuvântul acesta pe care îl înalț asupra voastră: e o lamentațiune, casă a lui Israél! Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu1 Ascultați cuvântul acesta, cântecul acesta de jale pe care-l fac pentru voi, casa lui Israel! Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 19311 Ascultați cuvântul acesta, o plângere pe care o înalț împotriva voastră, casă a lui Israel! Onani mutuwo |
„Munții, acum, să-i plâng aș vrea; Câmpiile de-asemenea Vreau să le plâng, să le jelesc, Căci arse sunt și se topesc. Nimeni nu va mai îndrăzni, Pe-al lor cuprins de-a mai veni. N-o să se-audă-n largul lor Nici behăitul turmelor, Iar păsările cerului Și fiarele pământului – O parte – vor fugi din țară, Iar altă parte au să piară.
Din ale ei mlădițe mari, Ieșit-a foc puternic, cari Întreaga roadă i-a mâncat. După tot ce s-a întâmplat, Ea nu mai are ramuri cari Să se arate a fi tari, Din care să se fi putut, Toiege, să se fi făcut, Pentru cei care se vădeau Precum că voievozi erau. Astă cântare se vădește A fi de jale și slujește Drept o cântare potrivită, La ceas de jale folosită.”
Cu toții au găsit cu cale A-ți face-un cântec plin de jale Și zic: „Ajuns-ai nimicit Tu care fost-ai locuit De către oamenii cei care Știau călători pe mare! O vai, cetate întărită, Care pe mare-ai fost vestită, Pentru că fost-ai cunoscută Drept tare și foarte temută! Vai! Iată că au nimicit-o Cu toți cei care-au locuit-o Și care groază răspândeau În cei cari împrejur erau!
Îmi zise: „Fiu al omului, Un cânt de jale pregătește, Pentru cel care se găsește, Acuma, în Egipt, pe tron, Fiind acolo Faraon. De-aceea, Faraonului, În felu-acesta să îi spui: „Cu-n pui de leu, tu semănai Și printre neamuri te aflai. Precum un crocodil în mări Pe ale apelor cărări, Te-ai dovedit. Te aruncai În râurile ce le-aveai. Le tulburai cu-al tău picior Și stârneai valurile lor.”
De-aceea, Domnul tuturor Și Dumnezeu al oștilor – Acela care S-a vădit Atotputernic – a vorbit: „În toate ale lor piețe Se vor vedea doar triste fețe; La fel, pe ulițele lor, Suspinele bocetelor Au să se-audă-năbușit, Zicând, „Vai! Vai!”, necontenit. Acela care e plugar Va fi chemat la jale, iar Cel care știe să bocească Va fi chemat s-alcătuiască Jelanii pentru morți. În vie,
De pomină o să fiți voi, În acea zi, spunând apoi, Bocindu-vă: „S-a isprăvit! Dușmanii noști’ ne-au pustiit – Acuma – cu desăvârșire, Iar partea cea de moștenire, Pe cari poporul o avea, Ajunse-a fi a altuia! Vai! Moștenirea noastră, iată Cum a ajuns a fi luată! Ogorul de cari aveam parte, Astăzi, vrăjmașul îl împarte…!”