Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Amos 3:8 - Biblia în versuri 2014

8 Leul răcnește: cine, oare, Nu va fi prins de-o spaimă mare? Când Domnul Dumnezeu vorbește, Cine, atunci, nu prorocește?”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

8 Leul a răcnit – cine nu se va teme? Stăpânul Domn a vorbit – cine ar putea să nu profețească?

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

8 Leul răcnește – cine nu se va teme? Dumnezeul numit Iahve vorbește – cine ar putea să nu profețească?

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

8 Leul rage; cine nu se va teme? Domnul Dumnezeu vorbește; cine nu va profeți?

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

8 Leul răcnește: cine nu se va speria? Domnul Dumnezeu vorbește: cine nu va proroci?

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

8 Leul a răcnit, cine nu se va teme? Domnul Dumnezeu a zis: Cine nu va proroci?

Onani mutuwo Koperani




Amos 3:8
17 Mawu Ofanana  

Popor al meu – cari ai luat Parte, când eu am secerat Grâul din arii – ți-am vestit Ceea ce eu am auzit Din partea Celui cari, mereu, E al oștirii Dumnezeu, Din partea Domnului, pe care, Israel, Dumnezeu, Îl are.


Iată că Domnul a venit, Căci să-mi vorbească, a voit: „Așa precum se dovedesc Leul și-al său pui că mugesc Asupra prăzii aplecați – Cu toate că sunt adunați Păstorii împotriva lor – La fel, Domnul oștirilor O să pogoare, iar apoi O să pornească un război Pe muntele Sionului Și-asemenea pe dealul lui.


De-aceea, eu am zis astfel: „Nu voi mai pomeni de El Și n-am să mai spun nimănui, Nimica, în Numele Lui!” Sărmana inimă a mea, O simt a fi asemenea Cu focul cel mistuitor, Închis precum într-un cuptor, În ale mele oase. Iată, Mă arde și nu mi se-arată, Oricât încerc să îl opresc, Cum aș putea să reușesc.


Atuncea, Ieremia zise Poporului care venise În fața lui și celor cari Se dovedeau a fi mai mari Peste popor: „Eu am venit La Templu și am prorocit, După porunca Domnului. Vorbit-am contra Casei Lui Și a cetății. Am făcut Așa precum El mi-a cerut!


„Când acea zi are să vie, Am să îi dăruiesc tărie Casei lui Israel. De-ndată, Îți va fi gura dezlegată În al lor mijloc și-o să-ți fie Plină, mereu, de veselie. Atuncea, ei vor fi aflat Că Eu sunt Domn, cu-adevărat.”


El zise: „Din Sion răcnește Și din Ierusalim pornește, Răsunând, glasul Domnului. Uscat, vârful Carmelului Se-nalță-n zare, plângător. Pășunile păstorilor, Unde turme hălăduiesc, Sunt întristate și jelesc.”


La Nazirei, le-ați dat apoi, Vin ca să bea și ați oprit Prorocii, căci le-ați poruncit, Zicând: „Să nu mai prorociți!”


Leu-n pădure a răcnit, Dacă el, pradă, n-a avut? Puiul de leu care-a șezut, În vizuină, a zbierat, Dacă nimic n-a înhățat?


Deci, nu putem să nu vorbim De toate câte noi le știm, Pentru că noi le-am auzit Și le-am văzut, necontenit.”


După ce-i slobozi: „Plecați! În Templu, să vă așezați Și să vestiți – poruncă este! – Cuvintele vieții aceste,


Petru – și-apostolii, la fel – Răspunseră: „Noi judecăm Căci trebuie să ascultăm, Mai mult, de Domnul, tot mereu, Decât de oameni. Dumnezeu,


Dacă vă propovăduiesc Și, Evanghelia, o vestesc, Ăst fapt nu e motivul meu, Ca să mă laud, tot mereu, Căci trebuie să o vestesc. De-aceia, propovăduiesc. De n-o vestesc, atunci, știu bine, Că o să fie, vai, de mine!


Dar, un bătrân s-a-nfățișat, ‘Nainte-mi, și a cuvântat: „Să nu mai plângi, căci a venit Leul care a biruit. El este – după cum se știe – Din a lui Iuda seminție Și-i a lui David Rădăcină. Iată că El are să vină Și va deschide cartea care, Șapte peceți, peste ea, are.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa