Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Amos 2:14 - Biblia în versuri 2014

14 Să fugă, nu va mai putea Cel iute, orișicât ar vrea, Și nici puterea ce o are, N-o să-i slujească celui tare. Viteazul n-o să izbutească, Viața, ca să și-o izbăvească.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

14 Cel iute nu va putea să fugă, cel tare nu se va putea baza pe puterea lui, iar cel viteaz nu-și va putea scăpa viața.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

14 Cel care aleargă foarte repede, nu va putea să fugă; iar acela care are o mare forță, nu se va putea baza pe ea. Cel care dispune de o mare energie, nu își va putea scăpa viața.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

14 Cel care aleargă repede va pierde, cel puternic nu-și va întări puterea, iar cel viteaz nu-și va scăpa viața.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

14 așa că cel iute nu va putea să fugă, iar cel tare nu se va putea sluji de tăria lui, și omul viteaz nu-și va scăpa viața.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

14 Și va pieri fuga de la cel iute și cel tare nu‐și va întări puterea și cel viteaz nu‐și va scăpa sufletul.

Onani mutuwo Koperani




Amos 2:14
9 Mawu Ofanana  

Cei răi – după a mea știință – Se vor topii – nu au scăpare – Căci moartea este acea care Se va-ngrijii de soarta lor! Astfel, cu toții pieri-vor!”


Scăparea unui împărat Nu e-n mulțimea oștilor; Scăpările vitejilor, De-a lor putere nu-s legate;


Am mai văzut apoi, sub soare, Că nu cei iuți sunt acei care Vor alerga; o bătălie N-o iau cei care, vitejie În luptă, au să dovedească, Iar pâinea n-au s-o dobândească Cei înțelepți; asemenea, Cei pricepuți nu vor avea Averi și bogății, vreodată; Cei învățați nu au să poată Să capete bunăvoință, Ajutați doar de-a lor știință. Deci iată, toate câte sânt De om făcute pe pământ, Nu țin de truda lui sub soare, Ci doar de vremi și-mprejurare.


Nu mai e loc de-adăpostit Pentru cei care s-au vădit A fi ai turmelor păstori! Nici pentru povățuitori Nu se mai află vreo cărare Sau vreo portiță de scăpare!


Când Zedechia i-a văzut, Nimic, să facă, n-a putut. Cu ai săi oameni de război, A părăsit cetatea-apoi. Când înserarea a venit, Înspăimântați ei au fugit, Mergând de-a lungul drumului Grădinii împăratului, Ieșind pe poarta ce-i aflată Acolo, poartă așezată La cele două ziduri mari. Au luat drumu-acela cari Se îndrepta către câmpie, Sperând ca izbăviți să fie.


„Domnul a zis: „Cel înțelept Să nu se țină că-i deștept. Să nu se laude că are, Cumva, înțelepciune mare. Dacă e tare cineva Să nu se laude, cumva, La nimeni, cu a lui tărie. Bogatul, cu-a lui bogăție, Să nu se laude nici el.


Ca fulgerul, El îi lovește Pe cei tari și îi prăpădește, Iar peste cetățui, de-ndată, Al nimicirii val se-arată.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa