2 Samuel 7:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Când zilele ce-s hărăzite – A fi, de tine viețuite – Se împlinesc, vei fi luat Și lângă-ai tăi părinți, culcat. Eu am să-ți dau un copilaș Și-am să-ntăresc, prin ăst urmaș, Împărăția-n Israel.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹² Când ți se vor împlini zilele și vei adormi alături de strămoșii tăi, voi ridica un urmaș după tine, care va ieși din trupul tău, și-i voi consolida domnia.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Astfel, când ți se vor termina zilele (de viață) și vei fi adăugat la (grupul format din) strămoșii tăi (decedați), îl voi pune pe tron pe urmașul tău care va proveni din corpul tău; și îi voi consolida guvernarea.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Când se vor împlini zilele tale și te vei odihni cu părinții tăi, voi ridica un descendent al tău după tine, care a ieșit din tine, și-i voi întări domnia.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Când ți se vor împlini zilele și vei fi culcat cu părinții tăi, Eu îți voi ridica un urmaș după tine, care va ieși din trupul tău, și-i voi întări împărăția.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Când se vor împlini zilele tale și vei dormi cu părinții tăi, voi ridica sămânța ta după tine, care va ieși din măruntaiele tale, și voi întări împărăția lui.

2 Samuel 7:12 Mawu Ofanana

Geneza 15:4

Atunci, Cuvântul i-a vorbit: „Nu de el fi-vei moștenit. Cel cari din tine-o să se nască, Urmează să te moștenească.”

2 Samuel 22:51

Mari izbăviri dă Dumnezeu, Pentru-mpăratul lui – mereu – Căci milă, El a arătat Unsului Său, neîncetat, Iar David și sămânța lui Au îndurarea Domnului. Peste-a lui David seminție, Mila Lui fi-va, pe vecie.”

1 Regi 1:21

Iată, curând, vei fi culcat Lângă ai tăi părinți. Dar eu Ce fac? Ce face fiul meu? Ca niște vinovați apoi, Priviți vom fi atuncea noi.”

1 Regi 1:48

Și în auzul tuturor, Le zise slujitorilor: „Mă ascultați! Domnul, pe care, Neamul lui Israel Îl are, Să fie binecuvântat În veci, pentru că El mi-a dat, Azi, un urmaș care să fie, Pus pe-al meu scaun de domnie, Și pentru că, viață, mi-a dat, Să-l văd, în locu-mi, așezat!”

1 Regi 2:1

În acest timp, David simțea Cum moartea i se-apropia. Pe Solomon, el l-a chemat La sine și-ndrumări, i-a dat:

1 Regi 2:10

Când vorbele și le-a sfârșit, David – ușor – a adormit. Într-un mormânt l-au așezat, Lângă ai săi părinți, culcat, Chiar în cetatea-n cari domnise Și peste care stăpânise.

1 Regi 2:4

Așa să faci, iar Dumnezeu Să împlinească – fiul meu – Cuvântul care mi-a fost dat, Mie, atunci când m-a chemat. Ia seama și pricepe bine, Cuvintele cari, pentru mine, Le-a spus al nostru Dumnezeu: „Dacă feciorii tăi, mereu, La calea lor au să vegheze Și vor căta să Mă urmeze În toate câte au să vie, Umblând doar în credincioșie – Cu toată inima fiind Și din tot sufletul dorind – Atunci, să fii încredințat Că nicicând nu vei fi lăsat, Fără urmași cari să domnească Și-n Israel, să-mpărățească.”

1 Regi 5:5

Tocmai de-aceea, eu doresc, O casă să Îi construiesc Numelui Domnului, căci El – Lui David – i-a vorbit astfel: „Află că Eu am să-l veghez Pe fiul tău și-am să-l așez Pe al tău scaun de domnie. Când împărat are să fie, O casă, o să-Mi construiască. El are să o isprăvească Și-atunci, în ea, voi merge Eu, Ca să-Mi așez Numele Meu.”

1 Regi 8:15

Solomon zise: „Ne-ncetat, Să fie binecuvântat Domnul și Dumnezeul care Poporul Israel Îl are, Acela ce-a vorbit, mereu, Cu cel cari fost-a tatăl meu, Cel care, azi, a împlinit Cuvintele ce le-a rostit Când, în ăst fel, a cuvântat:

1 Regi 8:19

N-ai s-o zidești tu, pentru Mine, Ci cel ce vine după tine – Deci fiul tău – are să fie Ce-l ce-Mi va face casa, Mie.”

1 Regi 8:20

Iată că Domnul a-mplinit Cuvintele ce le-a rostit, Căci după ce am fost făcut Drept împărat și am șezut Pe scaunul tatălui meu, O casă, pentru Dumnezeu – Așa cum David și-a dorit – Să Îi zidesc, am reușit.

1 Regi 9:5

Atunci al tău jilț de domnie Va fi-ntărit, pentru vecie, În mijlocul lui Israel Cum i-am promis Eu – de alt fel – Lui David când i-am spus: „Să știi Că tu, lipsit, nu ai să fii De un urmaș care să vie Pe al tău scaun de domnie, Din mijlocul lui Israel.”

2 Regi 8:19

Numai că Domnul, Dumnezeu, Pe Iuda, nu l-a nimicit, Fiindcă i-a făgăduit, Lui David, că îi va lăsa Lumină, înaintea Sa.

1 Cronici 17:11

Când zilele ce-s hărăzite – A fi de tine viețuite – Se împlinesc, vei fi luat Și lângă-ai tăi părinți, culcat. Eu am să-ți dau un copilaș, Să întăresc prin ăst urmaș, Împărăția-n Israel.

2 Cronici 1:9

Fă dar, să fie împlinită Făgăduința cea rostită Față de David – tatăl meu – Căci iată că ajuns-am eu, Să fiu acuma, pus mai mare, Peste poporul Tău, cel care E-atât de mult, încât nu poate Nimeni pe lume-a-l mai socoate, Fiindcă e numărul lui, Ca pulberea pământului!

2 Cronici 13:5

Nu trebuie să știți voi, oare, Că Dumnezeul Cel pe care Îl are neamul Israel, Făcut-a legământ? Astfel, El a lăsat, pentru vecie, La a lui Israel domnie, Pe David și pe fii lui, Pe baza legământului Care fusese încheiat Și nu poate a fi călcat?

2 Cronici 21:7

Numai că Domnul, Dumnezeu, Pe Iuda, nu l-a nimicit, Fiindcă i-a făgăduit Lui David, că îi va lăsa Lumină, înaintea Sa.

2 Cronici 23:3

În Casa Domnului Cel Sfânt, Ei au făcut un legământ, Iar Iehoiada zise-apoi: „Aflați dar toți, că peste noi, De-acuma are să domnească Un fiu de viță-mpărătească, Fiu cari, din David, a ieșit, După cum Domnul a vorbit.

2 Cronici 6:15

Acuma, Tu ai împlinit Cuvântul care l-ai rostit Față de David, al meu tată. Tot ce ai spus atuncea, iată Că astăzi, Tu ne dovedești Căci cu putere împlinești.

2 Cronici 6:9

N-ai s-o zidești tu, pentru Mine, Ci cel ce vine după tine – Deci fiul tău – are să fie Ce-l ce-Mi va face casa, Mie.”

Psalmi 89:29

Sămânța lui are să fie, În veci, pe jilțul de domnie.

Isaia 11:10

La împlinirea timpului, Vlăstarul – care o să vie De la Isai – are să fie Ca și un steag, pentru popoare, Iar neamurile, de sub soare, Se vor întoarce și-au să vie, Grabnic, la El, cu bucurie, Căci slava fi-va locu-n care, Vlăstarul locuință-și are.

Isaia 9:7

Domnia Lui are să crească, Mereu, și are să-nflorească. Cu pace fără de sfârșit, Are să fie întărit Jilțul lui David, de domnie, Precum și-a lui împărăție, Pentru că fi-va sprijinită Prin judecată și-ntărită Printr-o neprihănire vie Care va ține pe vecie. Lucrul acesta, negreșit, Are să fie împlinit De râvna Celui cari, mereu, E al oștirii Dumnezeu.

Ieremia 33:17

În ăst fel, Domnul a vorbit: „Iată că David nu-i lipsit De un urmaș care să vie Pe al său scaun de domnie Ce se găsește-n Israel.

Daniel 12:2

Mulți dintre-aceia care sânt Adormiți – astăzi – în pământ, Se vor trezi. Uni-au să vie Ca să trăiască-n veșnicie, În timp ce alții vor obține Numai ocară și rușine Cari veșnice se dovedesc.

Matei 1:1

Iată acum, neamul pe care, Iisus Hristos, în lume-l are: El este – după cum se știe – Din a lui David seminție. Pe-Avram drept tată l-a avut,

Luca 1:32

El fi-va mare – cum nu-i alt’! – Și Fiu, al Celui Prea Înalt, Va fi numit. Are să-I fie – De Domnul – jilțul de domnie Al Tatălui Său David, dat.

Luca 24:27

A început de-a povestit, De prin Scripturi, și-a tălmăcit – Chiar de la Moise începând Și până la proroci mergând – Tot ce se referea la El.

Fapte 13:36

Așa cum fost-a rânduit De Domnul, David a slujit Celor din vremea sa. Apoi, El a murit și, înapoi, Pământului, fusese dat. Lângă părinți, înmormântat, A fost cuprins de putrezire.

Fapte 2:30

David a fost, însă, prooroc Și a știut că Dumnezeu – Precum la-ncredințat mereu, Prin jurământ – va ridica Și pe-al său tron îl va urca, Pe un urmaș al său. Astfel,

1 Corinteni 15:51

O taină, iată, îndrăznesc, Acum, să vă dezvăluiesc: Nu toți urmează s-adormim, Însă, schimbați, avem să fim,

Deuteronom 31:16

Domnul, lui Moise, i-a vorbit: „Iată că vremea a sosit, Iar viața ta o să apună. Ai să adormi și împreună Cu-ai tăi părinți te vei afla. Oameni-acești se vor scula Și vor curvi cu dumnezei Necunoscuți, străini de ei, Pe care-n țară-au să-i găsească. Pe Mine-au să Mă părăsească, Iar legământul încheiat, Cu Mine, fi-va încălcat.

1 Tesaloniceni 4:14

Dacă Hristosul a murit Iar după-aceea a-nviat, Credință-avem, neîncetat, Că Dumnezeu – cu El, apoi – Îi va aduce, înapoi, Pe toți cei care-au adormit În Domnul nostru, negreșit.