Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 6:5 - Biblia în versuri 2014

5 David și-ntregul Israel – Cântându-I Domnului – mergeau, Iar instrumentele erau Din lemn de chiparos făcute. Cântau cu harfe și-alăute, Cu fluiere și cu țambale Și cu timpane, pe-a lor cale.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 David și toată Casa lui Israel sărbătoreau înaintea Domnului cu tot felul de instrumente din lemn de chiparos, cu lire, cu harfe, cu tamburine, cu sistre și cu chimvale.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 David, împreună cu toți urmașii lui Israel, sărbătoreau înaintea lui Iahve cu toată energia lor, cântând din lire, din harpe, din tamburine, din fluiere și din cinele.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Davíd și toată casa lui Israél cântau înaintea Domnului cu tot felul de instrumente din lemn de chiparos, cu harpe, alăute, timpane, sistre și cimbale.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 David și toată casa lui Israel cântau înaintea Domnului cu tot felul de instrumente de lemn de chiparos, cu harpe, cu lăute, cu timpane, cu fluiere și cu țimbale.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Și David și toată casa lui Israel cântau înaintea Domnului din tot felul de instrumente de lemn de brad și din harfe și din psaltiri și din timpane și din fluiere și din chimvale.

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 6:5
17 Mawu Ofanana  

„Acuma însă, domnii mei, Un cântăreț să-mi fie-adus, Cu harfa sa” – el a mai spus. Când cântărețul a venit – Și când, să cânte, s-a pornit – Îndată, mâna Domnului Veni peste prorocul Lui,


David – și-alăturea de el, Întreg poporul Israel – În fața Domnului, jucau Și plini de râvnă Îi cântau. Ei însoțeau carul, pe cale, Cu harfe, trâmbițe, chimvale Și alăute. Mai aveau Tobe în cari, mereu, băteau.


Tot Israelul a venit, Chivotul, de l-a însoțit, Cu strigăte de bucurie, Cu chiote și veselie, Sunând din goarne-n a lui cale, Din trâmbițe și din chimvale, Făcând lăutele să sune Și harfele ca să răsune.


Când în Ierusalim intrară, Spre Casa Domnului plecară, În sunetul trâmbițelor, Harfei și alăutelor.


Pe Dumnezeu, Îl însoțesc Doar strigăte ce se vădesc A fi de biruință. El Înaintează-n acest fel, În sunetul puternic, tare, Pe care trâmbița îl are.


Noi știm, mărite împărat, Cum că poruncă tu ai dat Că dacă auzi-vom noi Al trâmbițelor glas și-apoi Și sunetul cavalului, Precum și al cimpoiului, Glasul de sunet de ghitare Sau cel ce alăuta-l are, Glasul pe care o să-l dea Psaltirea ori de-asemenea Semnalele ce vor fi date De instrumentele-adunate În acest loc, să ne-aruncăm Jos, la pământ, să ne-nchinăm În fața chipului ‘nălțat Care din aur e turnat.


Acum fiți gata, pregătiți, Și-n clipa-n care auziți Al instrumentelor semnal, Glasul de trâmbiți, de caval Sau de cimpoi ori de ghitare, Ori cel ce alăuta-l are Și sunetul ce va avea Psaltirea-n urmă să îl dea, Jos, la pământ, să v-aruncați Și-ndată să vă închinați Chipului care l-ați văzut, Că eu din aur l-am făcut. Dacă n-o să vă închinați, În flăcări fi-veți aruncați, În mijlocul cuptorului!”


Atunci când auzi-veți voi Al trâmbițelor glas și-apoi Și sunetul cavalului, Precum și al cimpoiului, Glasul de sunet de ghitare Sau cel ce alăuta-l are, Glasul pe care o să-l dea Psaltirea ori de-asemenea Semnalele ce vor fi date De instrumentele-adunate În acest loc, să v-aruncați Jos, la pământ, să vă-nchinați În fața chipului acel! Din aur este făcut el Și-n acest loc fost-a-nălțat De către al nost’ împărat!


De-aceea, orice muritor, Atuncea când a auzit Că instrumentele-au pornit Să dea, pe limba lor, semnal – Cu glas de trâmbiți, de caval Sau de cimpoi ori de ghitare, Cu glas ce alăuta-l are Și sunetul de-asemenea Pe cari psaltirea o să-l dea – Jos, la pământ, s-a aruncat, De-ndată, și s-a închinat În fața chipului acel. Din aur era făcut el Și înălțat fost-a-n hotar, De către Nebucadențar.


Vuietul cântecelor tale, Ține-l departe de-a Mea cale! Nu pot s-ascult – neîndoios – Sunetul de-alăute scos!


Pe-al alăutelor cântat, Ei aiurează și gândesc Că iscusiți se dovedesc, Cum David doar s-a arătat, În instrumente de cântat.


Spre Ghibea Elohim apoi, Să vă-ndreptați, în urmă, voi. Acolo e tabăra lor, A oștii Filistenilor. Când vei intra-n cetatea ‘ceea, Ai să-ntâlnești – după aceea – O ceată de proroci venind În fața ta și prorocind. Ei vin de pe-nălțimea care E pentru jertfe. Fiecare – Cu el – timpane, va avea, Lăute – de asemenea – Cobze și fluiere. Pe dat’,


Dă-ne poruncă și plecăm Îndată, să îți căutăm Un om, care, din harfă, știe Să cânte. Când are să vie Duhul cel rău asupra ta, Omul acela va cânta Din harfă și-astfel, imediat, Te vei simți mai ușurat.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa