2 Samuel 6:22 - Biblia în versuri 2014

²² Precum că și mai de nimic, Am să m-arăt și că doresc De-acuma, să mă înjosesc Mai mult, în ochii mei, căci știu Că-n mare cinste am să fiu Apoi, în ochii tuturor, Și chiar în ai slujnicelor De care, tu mi-ai pomenit.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²² Și vreau să fiu și mai de nimic decât de data aceasta și să fiu înjosit în ochii mei. Dar față de servitoarele despre care vorbeai, față de ele, să fiu onorat!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²² Mă voi comporta chiar mai jos decât atât și mă voi desconsidera și mai mult în ochii mei. Dar în fața servitoarelor despre care vorbeai, mă voi comporta astfel încât voi fi apreciat!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²² Mă voi înjosi și mai mult decât aceasta și voi fi mic în ochii mei. Cât despre slujitoarele despre care ai vorbit, de ele voi fi cinstit”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²² Vreau să mă arăt și mai de nimic decât de data asta și să mă înjosesc în ochii mei, totuși voi fi în cinste la slujnicele de care vorbești.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

²² Și mă voi arăta și mai de nimic decât aceasta și voi fi și mai înjosit în ochii mei; dar de roabele de care ai vorbit, de ele voi fi ținut în cinste.

2 Samuel 6:22 Mawu Ofanana

Geneza 32:10

Pentru credincioșia-Ți mare Și îndurările pe care Le-arăți robului Tău, prea mic Sunt eu, căci iată, cu nimic, Peste Iordan, eu am trecut – Doar un toiag e ce-am avut – Și-acum, atât am dobândit, Că două cete-am împărțit.

2 Samuel 6:21

David i-a spus nevestei lui: „Iată că-n fața Domnului, Cari m-a ales și cari, mai sus, Decât e tatăl tău, m-a pus – Făcându-mă în acest fel, Mai mare peste Israel – Jucat-am eu. Și vreau să-ți zic,

2 Samuel 6:23

Mical, apoi, cât a trăit, N-a mai putut, prunci, a avea, Căci stearpă rămăsese ea.

Iov 40:4

„Eu sunt prea mic! Ce să-Ți răspund Când trebuie să mă ascund? Îmi pun mâna la gură. Tac! Atât mi-a mai rămas să fac!

Iov 42:6

Simt, scârbă, cum mi s-a făcut De-a mea ființă și voiesc Îndată, să mă pocăiesc În sac, cenușă și țărână Căci mi-am văzut întreaga vină.”

Psalmi 131:1

Eu n-am o inimă-ngâmfată, Nici – de trufie – încărcată Nu mi-e privirea. Domnul meu – Iată – un simplu om sunt eu. Nu mă ocup de lucruri cari Sunt prea înalte și prea mari.

Isaia 50:6

Ci spatele Mi-am dăruit, La toți cei care M-au lovit; Obrajii mei, pradă, erau, A celor cari barba-Mi smulgeau. Am fost scuipat și ocărât De-aceia care M-au urât, Căci nu fug dinaintea lor, Să-Mi ascund fața, temător.

Isaia 51:7

Căci vreau, aminte, să luați, Voi care, precum vă e firea, Cunoașteți ce-i neprihănirea. Ascultă-Mă popor al Meu, Cari ai în inimă, mereu, Doar Legea Mea. Nu lua-n seamă Ocările și n-avea teamă De oameni, de cuvântul lor.

Marcu 14:66

În astă vreme, Petru sta, În curte, jos, și aștepta. Când slujnica preotului, Întâmplător, prin fața lui, Trecut-a, l-a recunoscut

1 Timotei 1:15

Adevărat s-a dovedit, Precum și vrednic de primit, Acel cuvânt care a zis – Și care-i, în Scriptură, scris – Că-n „lume, a venit Hristos, Spre-al mântui pe păcătos”, Iar dintre păcătoșii care, Această lume-acum, îi are, Întâiul, eu sunt socotit;

Evrei 12:2

Mereu, cu ochii ațintiți, Spre Căpetenie, să fiți, Către Desăvârșirea care Credința tuturor o are, Adică la Hristos Iisus, Cari pentru ce-I fusese pus În față – pentru bucurie – A fost în stare ca să vie Aici, și cruce-a suferit, Rușinea a disprețuit Și-acuma, șade, tot mereu, La dreapta, lângă Dumnezeu, Unde chemat a fost să vie, Lângă-al Său scaun de domnie.

1 Petru 4:14

Dacă sunteți batjocoriți, Pentru-al Său Nume, fericiți Trebuie ca să fiți apoi. Ferice dar, este de voi, Pentru că Duhul Domnului – Adică Duhul slavei Lui – Se odihnește, peste voi.

1 Petru 5:6

Să vă smeriți voi, așadar, Sub mâna tare-a Domnului, Pentru ca El, la vremea Lui, Să vă înalțe, sus, apoi.

1 Samuel 2:30

De-aceea iată, Dumnezeu – Cel care-i Domn în Israel – Vorbește-acum, în acest fel: „Spusesem că și casa ta – Și a tatălui tău – vor sta În fața Mea, umblând mereu, Numai după cuvântul Meu.” Dar iată, Domnu-acuma vine, Zicând: „Departe e de Mine, Lucrul acesta! Eu găsesc Căci trebuie să îi cinstesc Pe cei cari, cinste, Îmi arată! Dispreț doar, voi avea, pe dată, Față de cei ce se vădesc Precum că Mă disprețuiesc.