Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 6:16 - Biblia în versuri 2014

16 Chiar când chivotul Domnului Pătrunse în cetatea lui, Mical, acasă, se găsea Și pe fereastră, ea privea. Când l-a zărit pe împărat, Lângă chivot, cum a jucat, În inimă a și simțit Cum că dispreț i-a încolțit, Față de el. David a dus

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

16 În timp ce Chivotul Domnului intra în Cetatea lui David, Mihal, fata lui Saul, se uita pe fereastră. Când l-a văzut pe regele David, sărind și dansând înaintea Domnului, l-a disprețuit în inima ei.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 În timp ce Cufărul lui Iahve intra în Orașul lui David, Mihal – fiica lui Saul – privea pe fereastră. Când l-a văzut pe regele David sărind și dansând înaintea lui Iahve, l-a desconsiderat în inima ei.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Când arca Domnului a ajuns în cetatea lui Davíd, Micál, fiica lui Saul, se uita pe fereastră. Văzându-l pe regele Davíd sărind și dansând înaintea Domnului, l-a disprețuit în inima ei.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Pe când chivotul Domnului intra în cetatea lui David, Mical, fata lui Saul, se uita pe fereastră și, văzând pe împăratul David sărind și jucând înaintea Domnului, l-a disprețuit în inima ei.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Și a fost așa: când a intrat chivotul Domnului în cetatea lui David, Mical, fiica lui Saul, s‐a uitat pe fereastră și a văzut pe împăratul David sărind și jucând înaintea Domnului și l‐a disprețuit în inima ei.

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 6:16
12 Mawu Ofanana  

La Iș-Boșet, soli, a trimis David apoi și-astfel i-au zis: „Să-mi dai nevasta, negreșit, Cu care fost-am logodit Și-o sută de prepuțuri, eu – De Filisteni – socrului meu, A trebuit apoi, să-i dau, Ca pe Mical, să pot s-o iau.”


David și oștile-i armate, În a Sionului cetate, Intrară și au cucerit-o, Iar de atunci, toți au numit-o Drept cetățuia cea pe care, David în stăpânire-o are.


În felu-acesta, au suit Chivotul și l-au însoțit Cu trâmbițe, cu veselie Și chiote de bucurie.


Când totul fost-a încheiat, David, spre casă, a plecat, Voind – ‘nainte să se-așeze – Ca să și-o binecuvinteze. Mical, în față, i-a ieșit, Și-n felu-acesta, i-a vorbit: „Cu câtă cinste, s-a purtat Al lui Israel împărat Astăzi, când s-a descoperit Și dezbrăcat a dănțuit, În fața slujitoarelor Cari sunt ale supușilor Pe care împăratu-i are. Uimită sunt, de-a ta purtare, Căci numai omul de nimic Face așa! Ce pot să zic?”


Chiar când chivotul Domnului, La David – în cetatea lui – Tocmai intra, Mical ședea Lângă fereastră și privea. Mical era aceea care Pe Saul, drept părinte-l are. Când l-a zărit pe împărat, Lângă chivot, cum a jucat, În inimă a și simțit Disprețul cum i-a încolțit.


Doamne, a Ta milă o vrem, Căci de dispreț sătui suntem.


Eu port ocara, pentru Tine; Fața-mi acopăr de rușine


De oameni e disprețuit. Om al durerii S-a vădit, Cu chinurile învățat. Atât dispreț a îndurat, Încât nici măcar nu puteai Să Îl privești, ci-ți întorceai Privirea de la El, iar noi Nu L-am luat în seamă-apoi.


Dar alții, batjocoritor, Ziceau și arătau spre ei: „Sunt plini de must oameni-acei! Nu-i auziți? Nu-i vedeți oare?”


Dar oamenii cari sunt firești, Nu pot primi lucruri pe care, Doar Duhul Domnului le are, Căci pentru ei, ele-au să fie, Neîncetat, o nebunie. Ei nu pot ca să le aleagă Și nu pot să le înțeleagă, Căci ei le judecă firește, Când trebuie duhovnicește.


Saul, pe David, l-a chemat Și-n acest fel, a cuvântat: „Iată, pe fiica mea cea mare – Cea cari Merab, drept nume, are – Am hotărât să ți-o dau ție De-acuma, spre a-ți fi soție. Un lucru vreau să împlinești: Cu vitejie să-mi slujești, Purtând războaiele pe care, Al nostru Dumnezeu le are.” În acest fel, Saul vorbea, Pentru că-n sinea lui gândea: „Nu vreau, mâna, pe el a-mi pune. Las Filistenii a-l răpune.”


Saul, o fată, mai avea. Mical, aceasta se numea, Iar ea, pe David, l-a iubit. Atuncea când a auzit Saul, ăst fapt, s-a bucurat


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa