2 Samuel 24:1 - Biblia în versuri 2014

¹ Domnul, din nou, S-a mâniat Pe Israel, și l-a chemat Pe David, iar când a venit, În felu-acesta, i-a vorbit: „Du-te și fă o numărare, A tuturor acelor care, În Iuda sunt și-n Israel!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ Domnul S-a mâniat iarăși pe Israel și l-a instigat pe David împotriva lor, zicând: „Du-te și numără poporul din Israel și Iuda“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ Mânia lui Iahve s-a declanșat încă o dată împotriva lui Israel; și l-a provocat pe David împotriva lor, spunându-i: „Du-te și fă recensământul celor din teritoriul (poporu)lui (numit) Israel și al celor din teritoriul (poporului) numit Iuda!”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ Mânia Domnului s-a aprins din nou împotriva lui Israél și l-a provocat pe Davíd împotriva lor, zicând: „Mergi și numără-i pe cei din Israél și Iúda!”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ Domnul S-a aprins de mânie din nou împotriva lui Israel și a stârnit pe David împotriva lor, zicând: „Du-te și fă numărătoarea lui Israel și a lui Iuda.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Și mânia Domnului s‐a aprins iarăși împotriva lui Israel. Și a ațâțat pe David împotriva lor, zicând: Mergi, numără pe Israel și Iuda!

2 Samuel 24:1 Mawu Ofanana

Geneza 45:5

Acuma, pentru că v-am spus Cine sunt eu, nu vă-ntristați Că m-ați vândut, și nu mai stați Așa mâhniți! Iată, doresc, De moarte, să vă izbăvesc, Căci numai Domnul Dumnezeu E Cel care-a făcut ca eu Să fiu trimis în calea voastră.

Geneza 50:20

Eu știu că voi ați încercat Să-mi faceți rău, dar a schimbat, Răul acela, Domnu-n bine, Atunci când m-a trimis pe mine, În țara Egiptenilor, Scăpând de moarte, un popor, Care în mare număr este.

2 Samuel 12:11

În urmă, Domnul a mai zis: „Acum, nenorocirea – iată – Din casă-ți, fi-va ridicată Ca, împotrivă, să îți stea! Cu ochii tăi, tu vei vedea Cum soațele-ți am să le iau Și altuia am să le dau. Omul care se va urca, Vedea-vei că se va culca Cu soațele-mpăratului – Aici – în fața soarelui,

2 Samuel 16:10

Dar, David s-a împotrivit Și-n acest fel a glăsuit: „Fii ai Țeruei, ce-aveți iar, Cu mine? Ce pot zice dar? Aud și eu că omu-acel Mă blestemă. Poate că el, De către Domnul a fost pus, Să facă astfel, și i-a spus: „Iată că David e pe drum: Du-te și blestemă-l acum!” Dacă așa s-a întâmplat, De cine credeți că-ntrebat, Poate a fi omul acel, „De ce te porți în acest fel?”?”

2 Regi 3:6

Ioaram a adunat la el, Grabnic, întregul Israel Și în Samaria, de-ndat’, Poporul și l-a numărat.

1 Cronici 21:1

Pe Israel, s-a mâniat Satana și l-a ațâțat Pe David, care s-a gândit Precum că este potrivit Să facă o numărătoare Să știe dar, câți oameni are, Cât e de mare Israel.

1 Cronici 7:2

Feciori, și Tola a avut: Uzi e-ntâiul său născut, Apoi Refaia, Ieriel, Iahmai, Ibsam și Samuel. În casele Toliților, Ei s-au vădit mai marii lor. Oameni viteji se dovedeau Toliții. Ei se numărau La douăzeci și două mii Și șase sute de copii, Pe vremea-n care, împărat, David fusese așezat.

1 Cronici 7:40

Aceștia-s fiii cei pe care, Urmași, Așer, în lume-i are. În casele părinților, Ei se vădeau mai marii lor. Oameni viteji se arătau Cu toții și se numărau La douăzeci și șase mii. Astfel, ai lui Așer copii Deprinși cu arme-au fost și-apoi, Gata erau, pentru război.

2 Cronici 32:25

Dar Ezechia s-a pripit Și n-a știut să prețuiască Bunăvoința cea cerească, Iar inima i s-a-ngâmfat. Mânia Domnului, de-ndat’, Din cer, asupră-i a venit. Mânia ceea i-a lovit Pe cei ce-n Iuda locuiau Sau la Ierusalim ședeau.

Exodul 7:3

Nu-i va lăsa, căci Eu voiesc – Lui Faraon – să-i împietresc Inima-n zilele acele. Minunile, semnele Mele, Atunci au să se înmulțească.

Езекиел 14:9

Dacă prorocul amăgit Se lasă și va fi rostit Doar un cuvânt, Eu sunt Acel Care l-a amăgit pe el. În contră-i, am să-Mi repezesc Brațul, ca să îl nimicesc Îndată pe prorocu-acel, Din casele lui Israel.

Езекиел 20:25

Ba mai mult, legi le-am dat atunci, Ce nu sunt bune și porunci Prin cari n-aveau să reușească – În nici un fel – ca să trăiască.

Levitic 10:6

Cu fii săi – cu Eleazar, Și-asemeni și cu Itamar – Era Aron, când a venit Moise, la el, și le-a vorbit: „Acum, să nu vă dezveliți Voi, capetele! Vă păziți, Să nu rupeți haine, cumva, Ca să nu piară cineva, Căci nu vreau – din cauza voastră – Pe toată adunarea noastră, Să se mânie Dumnezeu. Deci ascultați de sfatul meu: Voi trebuie, pe-ai voștri frați, Deoparte, ca să îi lăsați Și-n al lui Israel popor, Să plângă toți, arderea lor, Cari, de la Domnul, a venit.

Numeri 1:19

Moise, atuncea, a făcut Așa cum Domnul a cerut, Și cu Aron a numărat Întreg poporul adunat. Au scris în a Sinaiului Pustie, cartea neamului.

Fapte 4:28

În acest fel, s-a împlinit Tot ce fusese pregătit, De mâna Ta, de al Tău sfat.

2 Tesaloniceni 2:11

Din astă pricină – să știți – Că Dumnezeul nostru are Să le trimită, o lucrare, De rătăcire, ca drept bună, Și au să creadă o minciună,

Judecători 2:14

Atuncea, pe al Său popor, Domnul Se-aprinse de mânie, Lăsând ca peste el să vie Un val de prădători, de-ndat’. Poporu-ntreg a fost prădat Și-apoi vândut dușmanilor Care-l înconjurase. Lor, Israelul n-a mai putut Ca piept să le mai fi ținut,

Judecători 2:20

Văzând acestea, Domnul Sfânt, S-a mâniat pe Israel Și a vorbit, în acest fel: „Pentru că nu M-a ascultat Neamul acesta, și-a călcat Ceea ce Eu am poruncit Că trebuie a fi păzit – Adică legământul Meu, Pe care-l încheiasem Eu Cu-ai lor părinți – îl pedepsesc

1 Samuel 26:19

Ascultă-l dar, pe robul tău, Și-apoi să judeci cu dreptate, Tot ce-ți voi spune, împărate. Dacă cumva, e Dumnezeu Cel ce te-ațâță, tot mereu, În contra mea, zic să primească Mirosul ce-o să-l răspândească Un dar, ce este de mâncare, Adus de noi, de fiecare. Dar dacă nu e Dumnezeu, Ci ațâțat ești tu, mereu, De către oameni, să se știe Că blestemați doresc să fie, În fața Domnului ceresc, Fiindcă ei mă izgonesc Din moștenirea cea pe care Al nostru Dumnezeu o are, Zicând: „Să pleci, unde voiești, La domni străini, ca să slujești.”