Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 23:4 - Biblia în versuri 2014

4 Ca și lumina e, mereu, Ca razele de dimineață, Când soarele dă lumii viață, Zâmbind pe-aripile de zori Peste un cer lipsit de nori, Ca soarele ce-a apărut După ce ploaia a căzut Făcând ca iarba să-ncolțească Și-ntreg pământul să-nverzească.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 este ca lumina dimineții, atunci când răsare soarele într-o dimineață senină. El seamănă cu razele soarelui după ploaie, care fac să crească iarba din pământ».

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 este ca lumina dimineții atunci când răsare soarele pe cerul senin. El seamănă cu razele soarelui după ploaie – care fac să crească iarba din pământ».

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 E ca lumina dimineții când răsare soarele, [ca] o dimineață fără nori; din strălucirea [luminii] și din ploaie [răsare] iarba din pământ».

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 este ca lumina dimineții, când răsare soarele în dimineața fără nori; ca razele soarelui după ploaie, care fac să încolțească din pământ verdeața.’

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 va fi ca lumina dimineții, când răsare soarele, într‐o dimineață fără nori, când încolțește iarba fragedă din pământ prin lumină după ploaie.

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 23:4
17 Mawu Ofanana  

Poporu-i plin de-nflăcărare, Când Îți aduni oastea cea mere. Tinerii Tăi, în haine sfinte, Ca roua vin să-Ți stea-nainte.


Ca și o ploaie o să fie, Care – din ceruri – a venit Căzând pe un pământ cosit; Ca și o ploaie repezită Peste câmpia însorită.


Sămânța lui, pentru vecie, Va dăinui. A lui domnie Va fi mereu ‘naintea Mea, Ca soarele; de-asemenea,


Însă a drepților cărare, Lumină e, strălucitoare, Care va crește tot mereu, Către al zilei apogeu.


Căci astfel, spus-a Dumnezeu: „Din a Mea locuință, Eu Privesc în liniște, în zare, Peste căldura arzătoare A soarelui, prin roua-ntinsă Peste câmpia necuprinsă, Prin arșița ce a crescut Când secerișul a-nceput.


Plină – atunci – are să fie, De slavă și de măreție, Odrasla Domnului, căci iară Va străluci rodul în țară, Pentru cei care-s fericiți, Ai lui Israel mântuiți.


Te scoală și te-mbărbătează! Te scoală și te luminează! A ta lumină, iată, vine Și răsări-va peste tine – De-ndată – slava Domnului.


Neamuri, la tine, au să vină Să meargă în a ta lumină, Iar împărații vor căta Să umble-n strălucirea ta.


Să căutăm ca să Îl știm Pe Domnul! Căci El Se ivește, Asemeni zorilor. Sosește La fel ca ploile ce sânt, În primăvară, pe pământ!”


De-aceea, am să-i biciuiesc Prin toți cei care prorocesc. Uciși vor fi chiar de acele Cuvinte ale gurii Mele, Iar judecățile văzute Cum că de Mine sunt făcute, Pline vor fi de strălucire, Precum lumina, peste fire!


În urmă, acea rămășiță Care-i din a lui Iacov viță, Drept rouă binefăcătoare Va fi pentru multe popoare, Din partea Domnului venită, Precum e ploaia rânduită A uda iarba câmpului. Nu stă-n voința omului Această ploaie, căci pe ea N-o rânduiește nimenea Dintre cei care aflați sânt Pe fața-ntregului pământ.


„Dar pentru cel care se teme De al meu Nume-n orice vreme, Va răsări deasupra firii Doar Soarele neprihănirii. Tămăduirea – veți vedea – Sub aripa Lui va ședea. Atuncea, voi o să ieșiți Și bucuroși o să săriți Asemenea vițeilor Care-au ieșit din grajdul lor.


El, ca un martor, a venit Și-n lume, a mărturisit Despre lumină, ca astfel, Să creadă oamenii, prin el.


Iată că eu vă dăruiesc, Acum, învățătura mea: Ca ploaia, vreau să curgă ea; Precum o rouă pe pământ Să cadă și al meu cuvânt, Ca ploaia iute ce dă viață Cernându-se peste verdeață, Ca stropii ei care învie Covorul ierbii din câmpie.


Așa să piară toți cei răi, O Doamne, toți vrăjmașii Tăi! Însă acei ce Te iubesc, Ca soarele se dovedesc, Când peste-naltul cerului Se-arată, în puterea lui.” Țara a căpătat odihnă, În patruzeci de ani de tihnă.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa