Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 23:3 - Biblia în versuri 2014

3 Iată că Domnul, Cel pe care Neamul lui Israel Îl are, Prin mine, azi, a glăsuit. Stânca lui Iacov mi-a vorbit: „Acela cari împărățește Și cari, dreptate, împărțește, Frică având de Dumnezeu,

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 Dumnezeul lui Israel a vorbit, Stânca lui Israel mi-a zis: «Cel ce stăpânește drept între oameni, cel ce stăpânește în teamă de Dumnezeu,

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Dumnezeul lui Israel a vorbit; Stânca lui Israel mi-a zis: «Cel care îi conduce pe oameni cu dreptate, stăpânind cu frică de Dumnezeu,

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Dumnezeul lui Israél a vorbit. Mie mi-a spus stânca lui Israél: «Cel care stăpânește peste oameni este drept, cel care stăpânește se teme de Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Dumnezeul lui Israel a vorbit. Stânca lui Israel mi-a zis: ‘Cel ce împărățește între oameni cu dreptate, cel ce împărățește în frică de Dumnezeu,

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Dumnezeul lui Israel a zis, Stânca lui Israel mi‐a vorbit: Cel ce domnește peste oameni cu dreptate, cel ce domnește în frica lui Dumnezeu

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 23:3
27 Mawu Ofanana  

Iacov, altar, a ridicat Și „El-Elohe-Israel” Îi spuse-altarului acel. Iată dar sensul numelui: „Domnul e Dumnezeul lui Israel”. Asta e la fel Cu „El-Elohe-Israel”.


Cine mai este, Dumnezeu, Afară doar de Domnul meu? Mai este, oare, cineva Care-i asemeni Lui, cumva? Mai e vreo Stâncă oare-aflată, Precum al nostru Domn Se-arată?


David – cât fost-a împărat În Israel – a judecat Și-apoi, dreptate, a-mpărțit Poporului, necontenit.


Deci binecuvântat, mereu, Să fie Domnul, Dumnezeu Care, de tine, S-a-ndurat Punându-te drept împărat, Pe scaunul lui Israel – Popor care-i iubit de El – Să-l cârmuiești cu scumpătate Și să îl judeci, cu dreptate.”


Din ziua-n care, așezat, Fusesem eu, de împărat, Drept dregător peste Iudei, Nici eu și nici toți frații mei Nu am cerut poporului, Venitul dregătorului. Când Artaxerxe împlinea Ani douăzeci de când domnea, Eu am fost pus drept dregător, Peste Iudei și țara lor. În rangu-acesta, eu am stat Ani doisprezece, ne-ncetat, Iar Artaxerxe se vădea Că ani treizeci și doi făcea, De când fusese așezat Pe scaunul de împărat. În timpu-acela, n-am primit Ceea ce mi s-a cuvenit, Căci n-am voit ca să iau eu, Nimic, de la poporul meu.


Acela care se vădește Cum că dreptatea n-o iubește Fiind al ei vrăjmaș, gândești Că va domnii? Sau osândești Tu, pe Cel Drept și-Atot Puternic? În fața Lui, nu-i nimeni vrednic!


Domnul, șezând pe al Său tron, O să întindă, din Sion, Toiagul cârmuirii Sale, Precum și al puterii Tale, Spunându-Ți: „Fii stăpânitor, În mijlocul vrăjmașilor!”


De-aceea, Lui, cari se vădea Precum că este Stânca mea, Vreau să Îi pun o întrebare: „De ce mă uiți acuma, oare? De ce să umblu întristat, De toți dușmanii apăsat?”


Fă Doamne, Dumnezeul meu, Ca judecata Ta, mereu, Să fie-a împăratului! Să-i dăruiești fiului lui, Dreptatea Ta, neîncetat!


Doar astfel fi-va judecat Al Tău popor, după dreptate, Iar pricinile-nfățișate De cei nenorociți din fire, Privite-s cu nepărtinire.


Alege, din popor, îndată, Oameni destoinici cari arată Că-s temători de Dumnezeu Și-s de încredere, mereu. Să fie oamenii acei, Dușmani ai lăcomiei. Ei, De tine puși apoi, să fie, Peste popor, capi peste-o mie; Capi peste-o sută să așezi, Și tot așa ai să urmezi Ca să pui capi peste cinzeci Și peste zece-n urmă. Deci,


„Eu, Domnul sunt și sunt mereu, Al lui Israel Dumnezeu. Din al Egiptului ținut, În care rob ai fost făcut – Din a robiei casă-amară – Eu, Dumnezeu, te-am scos afară.


Domnul i-a spus lui Moise-apoi: „În felu-acesta să vorbești, Când, în Israel, poposești: „Iată că Dumnezeul lor – Acela al părinților Din care a ieșit ăst neam – Deci Dumnezeul lui Avram, Isac și Iacov, m-a trimis La voi și astfel, El a zis: „Acesta e Numele Meu, Acesta Îmi va fi mereu – Din neam în neam, în veci de veci.


Deschide-ți gura: cu dreptate Să judeci și să le faci toate; Să-l aperi pe nenorocit Și pe cel care e lipsit.


„Atunci, cel care-i așezat Pe scaunul de împărat Va-mpărăți doar cu dreptate, Iar voievozi-au să arate Că se conduc, în cârmuire, Mereu doar de neprihănire.


„Iată, vin zile” – Domnu-a zis – „În care, precum am promis, Odrasla cea neprihănită Are să-i fie dăruită Lui David. El va-mpărăți În țară și va împărți Dreptatea, căci în ce va spune, Va arăta înțelepciune.


Saltă acum! Te veselește Tu, fiică a Sionului! Fiica Ierusalimului Saltă și tu, de veselie, Și strigă-acum, cu bucurie! Iată-L pe Împărat că vine Și se apropie de tine! Iată-L, El e neprihănit! Vine biruitor, smerit! El se apropie de tine! Călare, pe măgar, El vine! Pe mânzul măgăriței, iată, Venind spre tine, se arată!


El este Stânca întărită. Lucrarea Sa-i desăvârșită. Drepte sunt căile pe care Al nostru Dumnezeu le are. Întotdeauna – ne-ndoios – Domnul se-arată credincios, Iar nedreptatea nu trăiește În Dumnezeu. El se vădește A fi, mereu, drept și curat.


În timp ce, către Fiul Său, A spus așa: „Scaunul Tău, Care Îți e pentru domnie, În veci de veci are să ție. Tu, Dumnezeule, îl ai Ca, ne-ncetat, pe el, să stai. Toiagul Tău, cu cari domnești, Pentru dreptate-l folosești.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa