Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 23:16 - Biblia în versuri 2014

16 Atunci, cei trei viteji s-au dus Și-n grabă, apă, i-au adus. Prin tabăra de Filisteni, Trecuseră cei trei oșteni. Dar împăratul n-a băut Din apă, ci toți au văzut Că a vărsat-o, pe pământ, În fața Domnului Cel Sfânt.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

16 Cei trei viteji au reușit să treacă prin tabăra filistenilor, au scos apă din fântâna de lângă poarta Betleemului și au adus-o cu bine la David. Însă David n-a vrut s-o bea, ci a vărsat-o înaintea Domnului,

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

16 Cei trei luptători remarcabili au reușit să treacă neobservați prin tabăra filistenilor, au scos apă din fântâna de lângă poarta Betleemului și au adus-o la David evitând orice (posibil) incident. Dar el nu a vrut să o bea; ci a vărsat-o înaintea lui Iahve,

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

16 Cei trei viteji au pătruns prin tabăra filisténilor și au scos apă din fântâna de la Betleém, de la poartă. Au adus-o și au dat-o lui Davíd, dar el n-a vrut s-o bea și a vărsat-o înaintea Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

16 Atunci, cei trei viteji au trecut prin tabăra filistenilor și au scos apă din fântâna de la poarta Betleemului. Au adus-o și au dat-o lui David, dar el n-a vrut s-o bea și a vărsat-o înaintea Domnului.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

16 Și cei trei viteji au năvălit prin tabăra filistenilor și au scos apă din fântâna din Betleem care este la poartă și au luat‐o și au dus‐o la David. Și el n‐a voit s‐o bea, ci a turnat‐o ca dar de băutură Domnului.

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 23:16
12 Mawu Ofanana  

Pe-acel loc, Iacov a durat Un stâlp de piatră, pus drept știre – Și peste timpuri, amintire – Că Domnul, în locul acel, I-a dat numele „Israel”.


Urmează Eleazar – cel care, Pe Dodo, drept părinte-l are, Și pe Ahohi. El a stat Alăturea de împărat, Fiind în rândul celor trei Oșteni ai săi. David, cu ei, Să țină piept a reușit – Pe înălțimi – când potopit, De Filisteni – într-un război – Fost-a poporul, dând ‘napoi.


Atunci, cei trei bărbați s-au dus Și-n grabă, apă, i-au adus. Prin tabăra de Filisteni, Trecuseră cei trei oșteni. Dar împăratul n-a băut, Din apă, ci toți au văzut Că a vărsat-o pe pământ, În fața Domnului Cel Sfânt.


De se ridică cineva În contra altuia – acel Ce-i atacat – când lângă el Un sprijin o să își găsească, Mai bine-o să se-mpotrivească, Precum și funia-mpletită Mai greu este-njumătățită.


Te scoală-n toiul nopților Și glas să dai gemetelor, Când vor începe să se-așeze Străjile puse să vegheze! Asemeni unei ape, cată De-ți varsă inima, pe dată, În fața Domnului! Spre El, Întinde-ți mâinile și-astfel, Să poți să capeți vindecare Pentru copii tăi, pe care Îi vezi la colțul uliței, Răpuși de gheara foametei!


Mai trebuie și o măsură Din jertfa pentru băutură, Pe care o veți da din vin. Ea va avea un sfert de hin. Ca jertfa să fie plăcută Lui Dumnezeu, va fi făcută În locul sfânt. Să dați astfel, Câte o jertfă, pentr-un miel.


Dar eu nu țin la viața mea, Ca la ceva scump, ci aș vrea Să îmi sfârșesc, cu bucurie, Slujba care îmi este mie Încredințată, de Iisus, Și calea mea – cum am mai spus – Deci Evanghelia harului Cel nesfârșit al Domnului, Mereu, s-o propovăduiesc.


Pentru un om neprihănit, Cu greu, poate, s-ar fi găsit Un om, în stare ca să moară, Însă, se poate, bunăoară, Să spun că s-ar găsi, cumva, Să se jertfească cineva, Pentru un om, pentru cel care, Drept binefăcător, îl are.


Pe toți ne strânge – ne-ndoios – Mereu, iubirea lui Hristos. În felul nostru, noi gândim Și, de aceea, socotim Că dacă Unul a murit Pentru toți ceilalți, negreșit, Și ceilalți au pierit apoi.


Și chiar dacă, într-un târziu, Va trebui ca eu să fiu Turnat – precum e o măsură De jertfă, pentru băutură – Pe jertfa și pe slujba voastră, Ce-o faceți, în credința noastră, Să știți că-s fericit apoi, Și că mă bucur, pentru voi.


Viața și-a pus-o-n joc astfel, Atunci când cu oșteanu-acel Din rândul Filistenilor, Luptat-a, pentru-al nost’ popor. Tu l-ai văzut cum s-a luptat Și știu că, mult, te-ai bucurat. Acum, de ce vrei să greșești? De ce vrei să păcătuiești Și să verși sângele curat, Al unui om nevinovat?”


Așa precum li s-a cerut. La Mițpa, ei s-au adunat Și-n fața Domnului, au stat. Apă, au scos, au adunat-o, Și înainte-I, au vărsat-o. Întreg poporul a postit Și-a zis: „Noi am păcătuit Mereu, în fața Domnului.” Apoi, fiii poporului Pe care-i are Israel, Trecură pe la Samuel, Care, la Mițpa, s-a aflat, Și-acolo el i-a judecat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa