Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 22:49 - Biblia în versuri 2014

49 De-ai mei vrăjmași, El m-a scăpat, Iar de asupritori – mereu – Mă izbăvește Dumnezeu.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

49 Cel Ce mă scapă de dușmanii mei. Tu mă ridici deasupra celor ce se ridică împotriva mea; Tu mă scapi de omul violent.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

49 Iahve mă scapă de dușmanii mei. «Tu mă ridici deasupra celor care mă dușmănesc; Tu mă scapi de omul exploatator.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

49 Mă faci să scap de dușmanii mei! Mă înalți mai presus de cei care se înalță împotriva mea și mă mântuiești de omul violent.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

49 și care mă face să scap de vrăjmașii mei! Tu mă înalți mai presus de potrivnicii mei, mă izbăvești de omul asupritor.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

49 El mă smulge de la vrăjmașii mei; da, tu mă înalți mai presus de cei ce se ridică împotriva mea. Tu mă scapi de omul asupritor.

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 22:49
11 Mawu Ofanana  

Ajunse Cuși și zise-asatfel: „Află acuma, Domnul meu, Vestea cea bună: Dumnezeu, Să știi că ți-a făcut dreptate Și izbăvit ești, împărate, De toți cei ce s-au ridicat Și rău să-ți facă-au încercat.”


Atuncea, David a știut Că Dumnezeu îi este scut Și că-ntărită-i e, prin El, Împărăția-n Israel.


Scapă-mă, Dumnezeul meu, De oamenii cei răi, mereu! De-asupritori, să mă păzești,


Păzește Doamne robul Tău, De mâinile omului rău! Doamne, ferește-mă de cei Ce sunt asupritori, căci ei, Să mă doboare, se gândesc!


Și cari, mereu, mă izbăvește De cel care mă dușmănește! Mai sus mă-nalți Tu, decât cei Care potrivnici sunt ai mei. Tu Doamne-mi ești izbăvitor, De omul cel asupritor.


Cu Tine-n luptă, tăbărâm Peste vrăjmași și-i doborâm, Căci numai cu Numele Tău, Zdrobim potrivnicul cel rău.


Asupritorule, cum oare, Cu răutatea ta cea mare, Cutezi a te făli mereu? De bunătate, Dumnezeu E plin, iar îndurarea Lui Ține în veacul veacului.


Ape se scurg, din vadra lui. Sămânța lui nu-i însetată, De ape mari fiind udată, Căci curg în jurul ei, șireag. Mult mai presus decât Agag, Se-nalță al său Împărat. Iată dar, că s-a-nfiripat, Acum, a lui împărăție Și tare, ea are să fie.


Din pulbere – de-i e pe plac – El îl ridică, pe sărac. Pe cel ce e lipsit apoi, El îl înalță din gunoi, Să-l pună-alături de cei cari Se-arată precum că sunt mari, Și-i dă un scaun de domnie – De slavă plin – ca să îi fie Drept moștenire minunată; Căci ai pământului stâlpi – iată – Sunt numai ai lui Dumnezeu, Iar lumea stă, pe ei, mereu.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa