Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 22:29 - Biblia în versuri 2014

29 Tu ești lumina mea, mereu, Și-n întunericul cel greu, Tu luminezi, neîncetat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

29 Tu ești candela mea, Doamne! Domnul îmi luminează întunericul.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

29 Doamne, Tu ești candela mea!» Iahve face lumină în întunericul meu.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

29 Căci tu ești lumina mea, Doamne! Domnul schimbă în strălucire întunericul meu.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

29 Da, Tu ești lumina mea, Doamne! Domnul luminează întunericul meu.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

29 Căci tu ești candela mea, Doamne, și Domnul luminează întunericul meu.

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 22:29
16 Mawu Ofanana  

Ișbi-Benob a fost zărit De Abișai, care-a venit În mare grabă, de îndat’, Să-l sprijine pe împărat. Pe Filistean, el l-a ucis Și-apoi, oamenii săi au zis Către-mpărat: „Dă-te-napoi! Să nu mai ieși, nicicând, cu noi – Ca să te lupți – ca nu cumva, Să te omoare cineva! Păzește-te dar, căci altfel, Ne stingi lumina-n Israel!”


Al său fiu, domn, are să fie Numai peste o seminție, Pentru ca David – robul Meu – Să aibă-n fața Mea, mereu, O rază de lumină vie Cari în Ierusalim să fie, Căci e cetatea cea aleasă Pentru-al Meu Nume, a fi casă.


Când candela Lui strălucea De-asupra creștetului meu Și mă călăuzea mereu Lumina Lui, în bezna-adâncă!


Pe a lui cale strălucește, Mereu, lumina – bunăoară – Când negura îl înconjoară. El este drept și-ndurător, E milostiv și iertător.


Tu Doamne-aprinzi lumina mea. Tu-mi luminezi, de-asemenea, Bezna ce este-n jurul meu.


Domnul este a mea lumină Și mântuirea cea divină: De cine mă voi teme eu? Când viața-mi sprijină, mereu, Cine, ce va putea, să-mi zică? De cine, voi avea eu, frică?


Mulți spun: „Cine o să ne-arate, Vreodată, fericirea?” Eu Atâta zic: „Fă să răsară, O Doamne, peste noi, mereu, Lumina Feței Tale, iară!”


Al nostru Domn și Dumnezeu, Soare și scut este mereu. Domnul aduce îndurare Și slavă, pentru fiecare, Căci de nimic nu e lipsit Cel care e neprihănit.


Lumina este semănată Pentru cel care se arată A fi un om neprihănit, Iar bucuria s-a vădit A fi pentru acela care O inimă curată are.


Aceia cari – de bună seamă – De Domnul știu ca să se teamă, Asculte glasul Robului Venit din partea Domnului! Cel cari în beznă-a rătăcit, Căci de lumină-a fost lipsit, Să vină-n fața Domnului – Cu-ncredere-n Numele Lui – Și să se bizuie, mereu, Numai pe Domnul Dumnezeu!


Voi suferi mânia Lui, Căci împotriva Domnului Iată că am păcătuit. De El, voi fi eu, sprijinit, Căci – după cum se va vedea – Va apăra pricina mea. El este Cel cari o să vină Și mă va scoate la lumină. Voi sta în fața Domnului Și voi privi dreptatea Lui.


„Dar pentru cel care se teme De al meu Nume-n orice vreme, Va răsări deasupra firii Doar Soarele neprihănirii. Tămăduirea – veți vedea – Sub aripa Lui va ședea. Atuncea, voi o să ieșiți Și bucuroși o să săriți Asemenea vițeilor Care-au ieșit din grajdul lor.


Eu am venit să fiu lumină, În lumea cea de beznă plină, Ca toți cei cari au să Mă creadă, În întuneric, să nu șadă.


Când a vorbit, din nou, Iisus, Noroadelor strânse, le-a spus: „Eu sânt Lumina lumii. Cine Are a Mă urma pe Mine, În întuneric, niciodată, Nu va umbla, ci-i va fi dată Lumina vieții.” Printre cei


Cetatea, trebuință, n-are De soare sau de lună care S-o lumineze, căci, mereu, Doar slava de la Dumnezeu O luminează și, se știe, Că Mielul e a ei făclie.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa