2 Samuel 21:7 - Biblia în versuri 2014

⁷ David, atuncea, a făcut Așa precum ei au cerut, Căci el, șapte bărbați, le-a dat. Mefiboșet a fost cruțat – Cum împăratu-avuse-n plan – Căci fiu i-a fost, lui Ionatan, Cu care David a făcut Un legământ, la început.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁷ Regele l-a cruțat însă pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, datorită jurământului făcut înaintea Domnului între el și Ionatan, fiul lui Saul.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁷ Dar din cauza jurământului făcut înaintea lui Iahve între el și Ionatan – fiul lui Saul – David l-a scăpat pe Mefiboșet – fiul lui Ionatan – fiul lui Saul.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁷ Regele l-a cruțat pe Mefibóșet, fiul lui Ionatán, fiul lui Saul, datorită jurământului Domnului dintre ei, dintre Davíd și Ionatán, fiul lui Saul.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁷ Împăratul a cruțat pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, pentru jurământul pe care-l făcuseră între ei, înaintea Domnului, David și Ionatan, fiul lui Saul.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁷ Și împăratul a cruțat pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, pentru jurământul Domnului care era între ei, între David și Ionatan, fiul lui Saul.

2 Samuel 21:7 Mawu Ofanana

2 Samuel 16:4

David a zis, când a sfârșit: „Tot ceea ce a dobândit Mefiboșet, găsesc cu cale – De-acum – să fie ale tale.” Țiba răspunse-ndată: „Eu Mă-nchin la împăratul meu Și-atât îți cer, măria-ta: Dă-mi trecere-naintea ta!”

2 Samuel 19:25

Era-n Ierusalim aflat David, când el l-a căutat. Cu bunătate, l-a primit Și-n felu-acesta, i-a vorbit: „Mefiboșet, când am plecat, Oare de ce nu m-ai urmat?

2 Samuel 4:4

Saul, mai mulți fii, a avut, Iar cel dintâi fecior născut Fusese Ionatan numit. Și el, un fiu, a dobândit. Băiatul cari i s-a născut, Cinci anișori doar a făcut, Când de la Izreel venise Vestea că Ionatan murise, Și Saul, de asemenea. Doica pe care o avea – Când astă vestea aflat – Luă copilul, de îndat’, Căci ea, să fugă, ar fi vrut. Băiatul, însă, a căzut – Pe când fugeau ei – după care, Olog rămase, de picioare. Acel copil nenorocit, Mefiboșet, era numit.

2 Samuel 9:1

David a zis: „E cineva, Care a mai rămas, cumva, Din a lui Saul casă, oare? Să mergeți dar, în căutare Și de cumva o să-l găsiți, Cu el, la mine, să veniți, Pentru că am în gând, un plan, Din pricina lui Ionatan. Acelui om, vreau să-i fac bine. Plecați și-aduceți-l la mine!”

2 Samuel 9:10

De-acum, tu trebuie să știi Căci cu-ai tăi robii și cu-ai tăi fii, Va trebui, sprijin, să-i dați, Prin faptul că o să-i lucrați Pământul care i-a fost dat, De-acum încolo, ne-ncetat, Pentru ca, pâine – tot mereu – Să aibă-n felu-acesta. Eu Am să păstrez, de-asemenea, Un loc al său, la masa mea.” Țiba avea mai mulți feciori, Precum și robi, drept slujitori. El, cincisprezece fii, avea Și douăzeci de robi ținea.

2 Samuel 9:6

Mefiboșet – acela care, Pe Ionatan, părinte-l are Și-apoi pe Saul – a venit, La David, cum i-a poruncit. În fața lui, s-a închinat, Iar el, pe nume, l-a chemat: „Vino Mefiboșet!” – i-a spus. „Iată, sunt robul tău, supus” – Zise Mefiboșet, speriat.

2 Samuel 9:7

„Apropie-te!” – l-a-ndemnat David apoi. „De bună seamă, Nu trebuie să ai vreo teamă, Pentru că te-am chemat la mine, Cu gândul de a-ți face bine, Așa precum aveam în plan, Din pricina lui Ionatan. Vreau ca să-ți fie dăruite Pământurile stăpânite, Cândva, de Saul. Vei avea – Mereu – un loc, la masa mea.”

Qohelet 8:2

Îți spun: „Poruncile ce-s date De împărat, să le păzești, Din pricină că jurat ești În fața Domnului, mereu. Acesta este sfatul meu!”

1 Samuel 18:3

De Ionatan, era iubit, Și-acesta-n urmă a venit, Să facă legământ, cu el.

1 Samuel 20:12

Iar Ionatan a glăsuit: „Iată, mi-e martor Dumnezeu, Că mâine – sau poimâine – eu, Îndeaproape voi căta, Pe tatăl meu, a-l cerceta. Iar dacă el gândește bine În ce-i referitor la tine,

1 Samuel 20:15

Și rogu-te, nu-ndepărta, Nemărginita-ți bunătate, De casa mea – iubite frate – Nici chiar când Dumnezeu Cel Sfânt Va nimici, de pe pământ, Toți oamenii acei pe care, David – acum – dușmani, îi are.

1 Samuel 20:17

În felu-acesta, negreșit Că Ionatan a întărit, Atunci, iubirea cea pe care, Față de David el o are, Pentru că mult îl îndrăgea, Așa cum sufletu-și iubea.

1 Samuel 20:42

În urmă, Ionatan – mâhnit – În felu-acesta, a vorbit: „Du-te în pace, pe-al tău drum, Pentru că amândoi, acum – Față de Domnul – am jurat, Pe al Său Nume minunat, Zicând așa: „Domnul să fie, Între noi doi, pentru vecie. Domnul, între sămânța ta Și-ntre sămânța mea, va sta!” David – în urmă – s-a sculat Și pe-al său drum, el a plecat, În timp ce Ionatan apoi, Merse-n cetate, înapoi.

1 Samuel 20:8

Arată-ți dragostea curată, Față de robul tău, căi iată, Un legământ tu ai făcut, Pe care Domnul l-a văzut. Acum, dacă în a mea fire, Găsi-vei vreo nelegiuire, Tu însuți curmă viața mea, Căci nici un preț nu are ea! Ce rost, ca să mă duci, mai are, În fața tatălui tău, oare?”

1 Samuel 23:18

În fața Domnului Cel Sfânt, Au mai făcut un legământ Și-n urmă, ei s-au despărțit. David rămase-adăpostit În Zif, iar Ionatan, apoi, S-a dus acasă, înapoi.

1 Samuel 24:22

David, atuncea, a jurat, Iar el, spre casă, a plecat. David, în locul întărit – Cu ai săi oameni – s-a suit.