Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 21:22 - Biblia în versuri 2014

22 Ăști patru oameni se vădeau Că ai lui Rafa fii erau Și că, în Gat, au fost născuți. Când Filisteni-au fost bătuți De Israel, acești feciori – De ai lui David slujitori – Au fost înfrânți și, negreșit, Toți patru, astfel, au pierit.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

22 Aceștia patru i s-au născut lui Rafa în Gat. Ei au fost omorâți de David și de slujitorii săi.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

22 Acești patru fiii i s-au născut lui Rafa în Gat; dar au fost omorâți de David și de slujitorii lui.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

22 Aceștia patru i s-au născut lui Rafá la Gat. Au murit de mâna lui Davíd și de mâna slujitorilor lui.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

22 Acești patru oameni erau copiii lui Rafa născuți la Gat. Au pierit uciși de mâna lui David și de mâna slujitorilor lui.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

22 Acești patru se născuseră lui Rafa la Gat și au căzut prin mâna lui David și prin mâna robilor lui.

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 21:22
11 Mawu Ofanana  

Ișbi-Benob, când l-a zărit, În grabă s-a apropiat Și să-l ucidă a-ncercat. De neam, fusese Filistean Și se vădea viteaz oștean. Ișbi-Benob e-acela care, Pe Rafa, drept părinte-l are. O suliță, el mânuia. Trei sute sicli cântărea, Fiind făcută din aramă. O sabie – de bună seamă – La cingătoare, mai avea Cari a fi nouă se vădea.


Iar pe poporul Israel, Mereu doar l-a batjocorit. Atunci, în față i-a ieșit Chiar Ionatan, acela care Pe Șimea, drept părinte-l are, Frate cu David. Mâniat, Pe Filistean l-a atacat. Jos, la pământ, la doborât Îndată, și l-a omorât.


Oameni-aceștia se vădeau Că ai lui Rafa fii erau Și că în Gat au fost născuți. Când Filisteni-au fost bătuți De Israel, acești feciori, De ai lui David slujitori Au fost înfrânți și, negreșit, În felu-acesta au pierit.


Doar Dumnezeu e-Acela cari Ne-ajută-a face isprăvi mari. Vrăjmașii o să ni-i zdrobească Și are să își nimicească.


Se-aude, peste-ntreaga fire, Doar strigăte de mântuire Și biruință, izbucnite Din corturile locuite De către cei care-s vădiți Că sunt oameni neprihăniți, Căci Dumnezeu le dă putința Ca să câștige biruința!


Doar Dumnezeu e-Acela cari Ne-ajută-a face isprăvi mari. Vrăjmașii, o să ni-i zdrobească Și are să îi nimicească.


Am mai văzut apoi, sub soare, Că nu cei iuți sunt acei care Vor alerga; o bătălie N-o iau cei care, vitejie În luptă, au să dovedească, Iar pâinea n-au s-o dobândească Cei înțelepți; asemenea, Cei pricepuți nu vor avea Averi și bogății, vreodată; Cei învățați nu au să poată Să capete bunăvoință, Ajutați doar de-a lor știință. Deci iată, toate câte sânt De om făcute pe pământ, Nu țin de truda lui sub soare, Ci doar de vremi și-mprejurare.


„Domnul a zis: „Cel înțelept Să nu se țină că-i deștept. Să nu se laude că are, Cumva, înțelepciune mare. Dacă e tare cineva Să nu se laude, cumva, La nimeni, cu a lui tărie. Bogatul, cu-a lui bogăție, Să nu se laude nici el.


Deci, ce va spune orișicare, În fața ăstor lucruri, oare? Dacă e Dumnezeu cu noi, Cine ne e-mpotrivă-apoi?


Totuși, vă spun adevărat, Că-n toate lucrurile – noi – Suntem biruitori apoi, Doar prin Acel cari, negreșit, Întotdeauna, ne-a iubit.


Domnul atunci – ai auzit – Despre un munte a vorbit. Dă-mi mie muntele acel, Căci Anachimii stau în el. Ei au cetăți mari și-ntărite Care din piatră sunt zidite. Dar cred că Domnul e cu mine Și nimeni, piept, nu îmi va ține, Încât în urmă socotesc Să pot ca să îi izgonesc Din locu-n care-au locuit, După cum Domnu-a poruncit.”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa