Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 2:1 - Biblia în versuri 2014

1 David, în fața Domnului, S-a dus, să ceară sfatul Lui: „Spre Iuda, oare, să apuc, Și-n vreo cetate, să mă duc?” „Du-te” – răspunse Dumnezeu. „Unde anume, să merg eu?” – David, în urmă, a-ntrebat, Iar Domnul i-a răspuns, de-ndat’: „Du-te-n Hebron”. David s-a dus

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

1 După aceea, David L-a întrebat pe Domnul, zicând: ‒ Să mă duc în vreuna dintre cetățile lui Iuda? Domnul i-a răspuns: ‒ Du-te! David a întrebat: ‒ Unde să mă duc? El a răspuns: ‒ La Hebron.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

1 După toate aceste lucruri, David L-a întrebat pe Iahve: „Să mă duc în vreunul dintre orașele (teritoriu)lui (numit) Iuda?” Iahve i-a răspuns: „Du-te!” David L-a mai întrebat: „Unde să mă duc?” Iahve i-a răspuns: „La Hebron.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

1 După aceea, Davíd l-a consultat pe Domnul: „Să urc într-una dintre cetățile lui Iúda?”. Domnul i-a răspuns: „Urcă!”. Davíd a zis: „Unde să urc?”. [Domnul a răspuns]: „La Hebrón”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

1 După aceea, David a întrebat pe Domnul: „Să mă sui în vreuna din cetățile lui Iuda?” Domnul i-a răspuns: „Suie-te!” David a zis: „Unde să mă sui?” Și Domnul a răspuns: „La Hebron.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

1 Și a fost așa: după aceasta, David a întrebat pe Domnul zicând: Să mă sui într‐una din cetățile lui Iuda? Și Domnul a zis: Suie‐te! Și David a zis: Unde să mă sui? Și el a zis: La Hebron!

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 2:1
26 Mawu Ofanana  

Avram, cortul, și-a ridicat, S-a dus dar, și s-a așezat La stejarii lui Mamre, care, Lângă Hebron erau, se pare. Acolo, el a zidit iar, Numelui Domnului, altar.


Acel loc, Iacov l-a numit „Mahanaim” – care tradus, E „Tabără-ndoită” spus. I-a dat ăst nume, zicând: „Eu Văd tabăra lui Dumnezeu.”


Când patruzeci de ani s-au scurs (Sau patru), Absalom s-a dus Până la David – la palat – Și-n acest fel, a cuvântat. „Te rog, să-mi dai îngăduință Să împlinesc o juruință, Pe care am făcut-o eu, Față de Domnul Dumnezeu. Mă lasă dar, ca să mă duc, Către Hebron să o apuc.


Și șapte ani și jumătate – În a Hebronului cetate – David, în Iuda, s-a aflat Și a domnit, ca împărat.


Văzând mulțimea de oșteni, David, pe Domnul, L-a-ntrebat: „Să merg, acuma, să mă bat, Cu oastea Filistenilor? Am să înfrâng oștirea lor?” Domnul a zis: „Du-te, căci Eu Am să te însoțesc mereu, Pentru că am găsit cu cale, Pradă să-i las, mâinilor tale.”


David, văzând numărul lor, Lui Dumnezeu, I-a cerut sfat, Iar Domnul i-a răspuns, de-ndat’: „Nu te sui-mpotriva lor, Ci-n spatele oștirilor, Să te așezi, cu oastea ta. Acolo, tu vei aștepta,


Anii în care-a-mpărățit, La patruzeci, s-au socotit. Întâi, el – la Hebron – a stat Și șapte ani fost-a-mpărat. În urmă, după anii-acei, Au mai venit treizeci și trei Când la Ierusalim aflat, David a fost, ca împărat.


Au dat deci, pentru Casa Lui, Cinci mii talanți ce s-au luat Numai din aurul curat; Darici, la zece mii, au dus; De-asemenea, au mai adus Argint, care-n talanți s-a dat Și zece mii a numărat. În acea zi, de bună seamă, Dată a fost multă aramă. Talanți-aramei se vădeau Că optsprezece mii erau; O sută mii s-au arătat Talanții ce, din fier, s-au dat.


Țorea, apoi, s-a construit, Urmată și de Aialon Și totodată de Hebron. Acestea-n Iuda se aflau Și-n Beniamin se mai găseau. De-ndată ce-au fost construite Cetățile-au fost întărite.


Fă-mă s-aud, de dimineață, A Ta-ndurare ce dă viață, Căci doar în Tine mă-ncred eu. Arată-mi Doamne, drumul meu, Pe cari să umblu ne-ncetat, Căci către Tine s-a-nălțat Sufletul meu. Doamne, de cei


Un lucru-I cer lui Dumnezeu, Pe care mi-l doresc fierbinte: Aș vrea – de-acuma înainte – Pe lume cât am să trăiesc, În Casa Lui să locuiesc, Și frumusețea Domnului Să o privesc. În Templul Lui, Necontenit vreau să veghez, De el ca să mă minunez.


Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Iată cum Mă voi fi lăsat, De Israel înduplecat Și iată ce voi face-apoi: Îl înmulțesc, ca și pe oi,


Prin miazăzi, ei s-au suit, Iar în Hebron, când au sosit, Pe Ahiman și pe Șeșai Și-asemenea și pa Talmai – Cari toți fii, lui Anc, îi sânt – Ei i-au zărit, pe-acel pământ. De șapte ani era zidit Hebronul, când s-a construit Cetatea care se numea Țoan și care se găsea În al Egiptului ținut.


Lui Eleazar, spune-i astfel: „Te rog, întreabă, pentru el – Ca nu cumva, noi să greșim – De judecata lui Urim Care-i ‘naintea Domnului, Ca să urmăm porunca Lui.” Iar Iosua – și-apoi cu el, Întreg poporul Israel – Are să iasă așadar, Cum porunci-va Eleazar; Și vor intra-n același fel, Atunci când poruncește el.”


Atunci, Caleb – acela care Ca tată, pe Iefune-l are – În stăpânire a primit O parte, ce s-a nimerit Ca așezată să îi fie, În a lui Iuda seminție, Așa precum a poruncit Domnul, atunci când a vorbit, Cu Iosua. A căpătat Pământul care s-a aflat La Chiriat-Arba – altfel, Hebron, mai este numit el. Arba e numele pe care Al lui Anac părinte-l are.


Când al lui Israel popor N-a mai avut conducător – Pentru că Iosua murise – La Domnul, el s-a dus și zise: „Doamne, pe cine, dintre noi, Ai să-l alegi să meargă-apoi, În țara Canaaniților, Să lupte cu acel popor?”


În fața Domnului au stat Și-apoi, din nou, L-au întrebat: „Aici se află omu-acel? Domnul a zis: „Iată că el E între vase-ascuns, acum.”


În fața Domnului a stat David atunci, și L-a-ntrebat: „Ce trebuie să fac, acum? Vrei să mă pregătesc de drum Și-apoi să plec ca să mă bat Cu cei care ne-au atacat?” Domnul a zis: „Du-te și-i bate, Să izbăvești astă cetate – Precum și-al ei întreg popor – Din mâna Filistenilor!”


David, din nou, L-a întrebat Pe Domnul, care-a cuvântat: „Te scoală și – de bună seamă – La Cheila du-te, fără teamă! Pe Filisteni, acuma, vreau, În mâna ta, ca să îi dau!”


Cei din Hebron primiră-apoi, Parte, din prada de război. Pe orișiunde a trecut David cu-ai săi, parte-a făcut, La toți, din pradă – negreșit – Fiind astfel, de toți, iubit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa