Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




2 Samuel 19:5 - Biblia în versuri 2014

5 Ioab, atuncea, a urcat, Sus, în odaie, la-mpărat, Zicând: „Ce faci, nu este bine! Căci tu acoperi de rușine, Obrazul celor ce-au luptat Și astfel viața ți-au scăpat Și ție și feciorilor Și fiicelor, nevestelor Și țiitoarelor pe care, Al nostru împărat le are.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

5 Ioab a intrat în palat la rege și i-a zis: „Tu acoperi de rușine astăzi fețele tuturor slujitorilor tăi, cei care au salvat astăzi viața ta, viața fiilor tăi și a fiicelor tale, viața soțiilor tale și viața țiitoarelor tale.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

5 Ioab a intrat în palatul regelui și i-a zis: „Tu acoperi astăzi de rușine fețele tuturor slujitorilor tăi – ale celor care ți-au salvat viața ție, fiilor, fiicelor, soțiilor și concubinelor tale.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

5 Regele și-a acoperit fața și striga cu glas puternic: „Fiul meu Absalóm! Absalóm, fiul meu, fiul meu!”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

5 Ioab a intrat în odaia unde era împăratul și a zis: „Tu acoperi azi de rușine fața tuturor slujitorilor tăi, care au scăpat azi viața ta, a fiilor tăi și a fetelor tale, a nevestelor tale și a țiitoarelor tale.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

5 Și Ioab a intrat în casă la împărat și a zis: Ai rușinat astăzi fețele tuturor robilor tăi, care ți‐au mântuit astăzi viața ta, viețile fiilor tăi și ale fiicelor tale și viețile nevestelor tale și viețile țiitoarelor tale.

Onani mutuwo Koperani




2 Samuel 19:5
9 Mawu Ofanana  

David și-ntregul său popor, Urcă dealul Măslinilor. Cât timp, pe deal, ei au urcat, David a plâns neîncetat, Mergând desculț și necăjit, Ținându-și capul învelit. Oamenii săi, când l-au văzut, Să plângă-ndată-au început Și capul și-au acoperit.


Din crengile stejarului, Pe Absalom, l-au coborât Și într-o groapă l-au zvârlit, Chiar în pădure. Au luat, Pietre apoi, și-au ridicat, Asupră-i, o movilă mare. Israeliții – fiecare – Cuprinși de spaimă, au fugit Și-n corturi s-au adăpostit.


„Când pe Amasa-l întâlniți, În felu-acesta, să-i vorbiți: „Nu ești, din osul meu, luat? Nu ești, din carnea mea-ntrupat? Mă pedepsească Dumnezeu Cu toată-asprimea Lui, mereu, Dacă cumva nu vei fi dus Și, în al lui Ioab loc, pus, Drept marele conducător Aflat în fruntea oștilor!”


David și-a pus o-nvelitoare, Pe față și – în gura mare – Se văieta, strigând mereu: Vai, Absalom! Vai, fiul meu!”


Pe cei ce te urăsc, găsești Că trebuie să îi iubești, Iar pentru tine, pe pământ. Alți oameni parcă nu mai sânt. De căpetenii ai uitat, De slujitori te-ai depărtat. Nimic nu te interesează, Ci doar durerea ta contează! De Absalom ar fi trăit, Iar noi cu toți am fi murit, Îmi pare – precum am văzut – Că mult mai mult ți-ar fi plăcut.


Eu, încă, slab m-am dovedit, Cu toate că am dobândit Ungerea cea împărătească Ce trebuia să mă-ntărească, Iar ai Țeruei fii – văd bine – Sunt prea puternici, pentru mine. Aceluia care-a făcut Răul pe care l-am văzut, Să-i răsplătească Dumnezeu, Doar după fapta lui, mereu!”


Atuncea, Tu i-ai părăsit Și-ai lor vrăjmași i-au înrobit. Când în necaz ei s-au aflat, Grabnic la Tine au strigat. Apoi, plânsul poporului, Din înălțimea cerului, De-ndată Tu l-ai auzit Și îndurare ai vădit, Căci ai lăsat izbăvitori Să-l scape de asupritori.


La Dumnezeu este scăparea: Să lași, peste poporul Tău, O Doamne, binecuvântarea. (Oprire)


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa